De ce oamenii au dezvoltat atât de multe limbi diferite? Au fost acestea influențate de natură? Ce cred oamenii de știință…

Noi cercetări sugerează un anumit tipar pentru modul în care se formează anumite limbi. Cheia acestora poate fi în mediul în care sunt vorbite, cel puțin asta cred cei de la Universitatea din New Mexico și Laboratoire Dynamique du Langage-CNRS din Franța.

Echipa, condusă de Ian Maddieson de la Universitatea din New Mexico, a examinat un număr total de 628 de limbi din întreaga lume. Aceștia au analizat prevalența vocalelor și consoanelor în fiecare dintre aceste limbi și le-au compartat cu condițiile climatice și de mediu în care se vorbesc. În acest sens, au descoperit o relație între modurile în care sunetele și silabele sunt folosite și temperatura medie anuală, precipitații și gradul de acoperire al pădurilor.

Conform constatărilor, așa-numita adaptare acustică ar putea, în parte, să explice evoluția diferitelor limbi din întreaga lume. Această noțiune se referă la modurile în care speciile își modifică comunicarea vocală pentru a maximiza transmisia sunetului în mediul lor particular. De exemplu, consoanele, caracterizate prin frecvențe înalte, sunt distorsionate mai ușor în zonele împădurite, deoarece aceste unde sonore pot fi deviate de vegetație. În mod similar, temperaturile ridicate pot perturba calea undelor sonore, lucru ce face ca anumite consoane să se audă mult mai greu.

În consecință, echipa a constatat că limbile originare din zonele calde cu acoperire densă a vegetației au avut tendința de a folosi mai puține consoane și au fost în schimb caracterizate de o prevalență mai mare a vocalelor care sunt transmise la frecvențe mai joase. De exemplu, limba Xóõ, care este vorbită în unele părți din Botswana și Namibia, folosește mai multe vocale decât orice altă limbă și este, de asemenea, renumită pentru sunetele sale de clic. La celălalt capăt al spectrului, limbajul Ubyx, dispărut în prezent, avea numai două vocale, dar 81 de consoane.

Anterior, conceptul de adaptare acustică fusese aplicat păsărilor cântătoare și s-a descoperit faptul că acestea își modifică frecvențele în funcție de nivelul vegetației din habitatul lor. Aplicând teoria pe limbajul uman, cercetătorii cred că și în cazul nostru este posibilă o astfel de influență a naturii.

sursa: http://www.iflscience.com/environment/climate-and-environment-may-have-shaped-human-languages/

sursa: Radu Ungureanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină