Giganticele tuneluri de la Undara (Australia). Au fost create de erupția unui singur vulcan. Galerie foto

Posted on 23 iunie 2017 by Tomi Tohaneanu in Știați că, Știință și cunoaștere // 0 Comments

În vasta savană din partea de miazănoapte a Australiei, la circa 300 km sud-vest de orașul Cairns, se află Parcul Național Vulcanic Undara, unde pot fi admirate unele dintre cele mai lungi și mai largi tuburi de lavă existente pe planeta noastră. Acest parc conține urmele geologice ale celui mai lung râu (flux) de lavă de pe Terra, din categoria celor care și-au avut originea într-un singur vulcan (Undara). Printre mineralele ce pot fi găsite în zonă, ca urmare a intensei activități vulcanice, se numără topazul, peridotul, acvamarinul, granatul, cuarțul, fără a lipsi nici aurul.

Tuburile de lavă de la Undara au luat naștere în urma unei erupții vulcanice masive care s-a petrecut acum 190.000 de ani. Acea erupție colosală a determinat scurgerea lavei pe o distanță de peste 90 km spre nord și de peste 160 km spre nord-vest. Pe măsură ce lava se scurgea, stratul său exterior s-a răcit, formându-se o crustă groasă, în timp ce lava topită de dedesubt, din interior adică, s-a scurs mai departe, lăsând în urmă o serie de tuburi goale (tuneluri), de dimensiuni impresionante. În urma colosalei erupții vulcanice de acum 190 de milenii a fost acoperită de către lavă o suprafață de 55 de kilometri pătrați.

Cu timpul, plafoanele unora dintre aceste tuneluri străvechi, create de către lava incandescentă, s-au prăbușit, permițând vegetației să se dezvolte în interiorul umed al grotelor în care s-a format, ulterior, o faună aparte, perfect adaptată acestui mediu atipic.

În numeroase dintre tunelurile de lavă de la Undara este prezent un nivel foarte ridicat de dioxid de carbon, de până la șase procente. Sau valori de 200 de ori mai mari decât cele normale! Abundența dioxidului de carbon a creat, în unele dintre tunelurile de la Undara, un habitat în care numai speciile animale adaptate acestor condiții pot supraviețui.

De plidă, Peștera Bayliss conține, în vastele sale coridoare, cel puțin 52 de specii de animale, inclusiv o populatie însemnată de artropode (insecte, centipede, arahnide). Peștera Bayliss constituie ceea ce a mai rămas dintr-un tunel de lavă care avea, cândva, o lungime de peste 100 de kilometri. Peștera are, astăzi, 1300 metri, 11 metri înălțime și o lățime de 22 de metri. Nivelul de CO2 din interior este de 5,9%.

Zona în care se află, astăzi, Parcul Național Vulcanic Undara a fost, odinioară, o posesiune a triburilor aborigene, care au trăit și au vânat în această zonă cu milenii înainte de sosirea europenilor. În limba populației băștinașe, Undara înseamnă „drum lung”.