Românca Maria Cebotari – una dintre cele mai apreciate soprane din lume, în preajma Celui de-al Doilea Război Mondial. Cum a trăit și cum s-a stins marea artistă?

Cu opt ani înainte de Unirea Basarabiei cu România, se năștea, la Chișinău, Maria Cebotari, cea care avea să devină una dintre cele mai apreciate soprane de pe mapamond, în anii ’30-’40 ai veacului trecut. Maria Cebotari a avut cetățenie română, dobândită după Unirea de la 1918.
Marea cântăreață româncă a cântat o vreme la Moscova, fiind căsătorită cu un rus ce deținuse un rang nobiliar, contele Alexandr Virubobov. Ulterior, pentru a se face mai cunoscută pe scenele Apusului, tânăra soprană s-a stabilit, împreună cu soțul său, la Berlin. Urmând sfaturile unui compozitor german, care o considera, ca voce, mai presus chiar și decât faimoasa Hariclea Darclee, Maria Cebotari a învățat dificila limbă germană.
Cebotari a cunoscut un succes imens, pe marile scene ale Europei. A cântat la Scala din Milano și Convent Garden. În anul 1934 a primit Kammersängerin, cel mai înalt titlu onorific ce putea fi acordat unui artist în Germania și Austria. În România anului 1943, marea artistă a primit Steaua României în grad de comandor.
Maria Cebotari este cunoscută și pentru activitatea sa în cinematografie. Pentru români, cel mai cunoscut film având-o pe Cebotari în rolul principal este producția româno-italiană „Odesa în flăcări” („Odessa in fiamme”). Rolele de film din Basarabia au fost distruse de către sovietici, după reocuparea acestui străvechi pământ românesc, dar o copie a sa a supraviețuit, surprinzător, în Italia. Filmul se mai numea și „Cătușe roșii”.
După despărțirea de contele rus, Maria Cebotari s-a căsătorit cu un cunoscut actor austriac, Gustav Diessl, având împreună doi copii. După Al Doilea Război Mondial, reprezentanți ai URSS-ului au cerut ca Maria Cebotari să fie trimisă pe teritoriul sovietic, unde în mod sigur nu o așteptau cu pâine și sare. Însă americanii au refuzat solicitarea!
Maria Cebotari a avut cetățenie dublă: română, dar și germană. După război, extraordinara soprană a fost diagnosticată cu o afecțiune cruntă, malignă, nevindecabilă. Doctorii i-au indicat să abandoneze scena, să nu mai cânte. A cântat chiar și după ce unul dintre plămâni i-a fost extirpat de către chirurgi.
S-a prăbușit, pe scenă, la Viena, în vreme ce își interpreta rolul în opereta „Studentul cerșetor” iar la data de 9.06.1949, artista ce se numărase printre cele mai mari soprane ale României și ale mapamondului avea să treacă la cele veșnice. Cortegiul său funerar a fost format din aproximativ 100.000 de iubitori ai muzicii din Viena – urbe în care există și azi o stradă ce amintește de talentata basarabeancă. Sfârșitul a venit mult prea devreme pentru Maria Cebotari. La doar 39 de ani!
Dirijorul austriac Herbert von Karajan a declarat, cu referire la Maria Cebotari și inegalabila sa voce, că era „cea mai bună soprană pe care am dirijat-o de-a lungul timpului, întrecând-o chiar și pe Maria Callas”. Deși a trăit, datorită carierei sale artistice, mai mult printre străini, soprana Maria Cebotari avea să declare: „Niciodată și în nicio împrejurare nu mi-a trecut prin cap să spun altceva decât că sunt româncă din Basarabia sau, pur și simplu, româncă.”
Surse: www.activenews.ro, wikipedia.org
Autor: Tomi Tohaneanu
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Adauga un comentariu