Nicolae Suțu a fost PRIMUL ECONOMIST ROMÂN. În ciuda faptului că fusese fiu de domnitor, ultimii ani de viață i-a trăit într-o severă austeritate!

Nicolae Suțu a fost fiul domitorului Alexandru Nicolae Suțu, care a condus atât Moldova, cât și Țara Românească. S-a născut în 1798, la Constantinopol. Vreme de 4 ani, după trecerea la cele veșnice a tatălui său, a trăit la Brașov. Ulterior s-a mutat definitiv în Moldova.
Pe meleagurile moldave s-a remarcat ca economist și important om de stat. Nicolae Suțu (1798-1871) descindea dintr-un domnitor fanariot, însă a fost devotat cauzei naționale, susținător al Unirii Principatelor și al modernizării statului. A rămas în istorie ca primul economist român.
Nicolae Suțu a activat, în Moldova, ca președinte al tribunalului de comerț, mare postelnic, secretar al domnitorilor Mihail Sturdza și Grigore al V-lea Ghica, minstru al finanțelor, mare logofăt al justiției, președinte al consiliului de miniștri, ministru al instrucțiunii publice, deputat.
A fost fondator al satului Pungești din Vaslui (localitatea în care a avut loc, în anul 2013, revolta localnicilor și a militanților ecologiști împotriva exploatării gazelor de șist). A fost ctitor al bisericii „Sf. Alexandru” din Pungești și a fost decorat, de către polonezi, cu Ordinul „Sf. Stanislas”.
Ca om de stat, Nicolae Suțu, fiul domnitorului fanariot adus de la Constantinopol, n-a făcut economie de energie în slujirea patriei sale adoptive. Chiar dacă tatăl său a fost preocupat de înavuțire, Nicolae Suțu și-a încheiat viața în sărăcie, pe durata carierei fiind preocupat, în primul rând, de îndeplinirea adecvată a funcțiilor care i se încredințaseră în principatul Moldovei.
A fost un economist interesat de bunăstarea patriei sale și mai deloc de acumulările materiale personale. Omul care deținuse unele dintre cele mai importante funcții în stat, fiind, la un moment dat și caimacam (înlocuitor vremelnic al domnitorului) spunea, despre sine, către sfârșitul vieții, că a ajuns să cultive mizantropia și stoicismul.
În copilărie, Suțu a fost obligat să studieze limbile turcă, persană sau arabă, dar mai trârziu le-a dat uitării, dedicându-se studierii economiei și științelor juridice. La 1830, Nicolae Suțu a făcut parte din comitetul de redactare al Regulamentelor Organice – prima lege fundamentală de pe meleagurile mioritice.
Peste un deceniu, el avea să declanșeze o reformă a sistemului de educație și a înființat școlile de arte și meserii. Nicolae Suțu a fost unul dintre susținătorii lui Alexandru Ioan Cuza. Ca deputat, a votat pentru cel care avea să devină, la 1859, atât domnitor al Moldovei, cât și al Țării Românești iar după înfăptuirea Unirii a acționat pentru dezvoltarea industrială și progresul general al statului românesc nou constituit.
Surse: wikipedia.org, adevarul.ro
Autor: Tomi Tohaneanu
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Adauga un comentariu