Langurii Hanuman sunt animale sacre în India, dar comportamentul lor lasă adesea de dorit. Orice s-ar zice, sunt creaturi deosebite. Află de ce…

Langurii asiatici sunt maimuțe al căror meniu este alcătuit în bună parte din frunze. Aparțin familiei Cercopithecidae și au rude africane cu aceleași obiceiuri alimentare. În Asia, cea mai cunoscută specie este langurul Hanuman. În India, langurii Hanuman (Semnopitheaus entellus) intră în categoria animalelor sacre.
Mulți dintre hindușii posesori de tarabe și prăvălii i-au lăsat pe langurii Hanuman să se aprovizioneze cu alimente, după cum au vrut. Acest lucru le-a dat curaj agilelor maimuțe, așa c-au început să abuzeze de bunăvoința negustorilor. Adoptând comportamente distructive, se mai întâmplă să-și atragă furia oamenilor. Pericolul cel mai mare pentru aceste făpturi vine însă din altă direcție: distrugerile habitatului natural. Pădurile sunt în pericol și în Asia. Au mai rămas aproximativ 230.000 de languri Hanuman, în toată India.
Sacru sau nu, langurul Hanuman se remarcă prin capacitatea sa de a consuma nu doar vegetale necomestibile pentru alte animale, ci și plante periculoase. Dacă, accidental, un animal aparținând altei specii ar consuma bălăriile pe care le consumă langurii Hanuman în fiecare zi, n-ar mai apuca să vadă apusul soarelui.
Rezistenții languri pot consuma lejer și semințe într-al căror conținut se află substanțe toxice primejdioase în doze mari, provenite de la planta Strychnos nox-vomica. Compusul toxic, stricnina adică, este folosit în agricultură, la combaterea rozătoarelor. În cantități foarte mici e utilizat pentru realizarea unor medicamente, în calitate de tonic cardiac. În fine, Nux vomica este și un remediu homeopat, dar acolo se folosesc diluții ce elimină orice risc.
Langurii își completează meniul cu fructe, nuci, insecte, ciuperci. La desert, se delectează, adesea, cu… pământ sau pietricele. Bine, nu orice fel de pământ. Instinctul le spune care sunt acele tipuri de sol (de pildă argila), care ajută la neutralizarea otrăvurilor conținute în plantele toxice.
Grație membrelor foarte puternice și flexibilității, langurii Hanuman se pot deplasa cu repeziciune iar la cățărat sunt inegalabili. Pentru a se echilibra se folosesc de cozile lungi, mai ales atunci când efectuează salturi spectaculoase, de câte 5 metri. Indivizii cei mai supli și mai agili pot face salturi de 10 metri.
Ajunși la nivelul solului sau obligați să se deplaseze pe sol, langurii devin anxioși. Motivele? Numeroșii prădători pentru care un langur Hanuman nu este decât un posibil prânz îndestulător, nicidecum un animal deosebit. Frica față de animalele de pradă îi face pe languri să doarmă la extremitatea unor ramuri subțiri. Uneori, se adăpostesc în peșteri mai greu accesibile.
La aceste maimuțe, organizarea socială poate îmbrăca două forme. În prima există un mascul dominant și câteva femele, model ce predomină în zonele în care hrana nu-i îndestulătoare. Celălalt model e bazat pe „triburi” mai mari, în care pe lângă masculul dominant, care se poate împreuna cu orice femelă, există și câțiva subordonați. Ei n-au acces la femele decât în absența „șefului”. Iar „haremul” rămâne arareori nesupravegheat!
Dacă hrana e prezentă din abundență se pot forma grupuri mari, de 120 de indivizi, în care gașca burlacilor poate avea de la 2 până la 30 de membri. Unii dintre aceștia conving câteva femele să-i urmeze, pentru a se separa de grupul principal și a forma altul nou. Masculii bătrâni trăiesc uneori pe cont propriu, aidoma unor pustnici. Poate că doar datorită lor își merită langurii Hanuman statutul de animale sacre, că în rest…
Calitatea de mascul dominant se obține și se menține prin forța mușchilor. Prin teroare. De aceea, această poziție nu poate fi păstrată mai mult de 1-2 ani. Uneori, burlacii „complotează” sau se coalizează și își atacă șeful împreună. În urma „loviturii de stat” fostul suveran se retrage, ocupat fiind cu oblojirea rănilor și a rămășițelor de orgoliu, asistând cu neputință la conflictele legate de „harem”. Vine rândul altui mascul să se impună. Unul recrutat dintre uzurpatori. Noul rege va avea aceeași soartă. Vreo asemănare cu societatea umană?!
Autor: Tomi Tohăneanu
Sursa: www.cabrillo.edu
Surse foto: michaelseye.wordpress.com, wikipedia.org, treknature.com
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Adauga un comentariu