Premieră culturală în România: monument reconstituit 3D în mărime naturală

Hipogeul pictat din necropola Tomis, situat pe Bd-ul Mircea cel Bătrân din Constanţa, a fost reconstituit virtual în mărime naturală, prin tehnici optoelectronice, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie,  o premieră în domeniul patrimoniului cultural din România.

Vernisajul expoziţiei permanente a avut loc, luni, 8 iunie 2015.

Hipogeul este un monument antic mai puţin cunoscut, dar având o importanţă istorică deosebită, cavoul de la Tomis fiind considerat cel mai reprezentativ monument al ideologiei păgâne de la Dunărea de Jos.

Cei care au făcut posibilă realizarea acestei expoziții sunt reprezentanții Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE2000, în colaborare cu specialiști ai PleshooContemporary și MINAC.

„O lungă și valoroasă colaborare, a INOE 2000 cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța a făcut posibil acest eveniment și prezentarea pentru publicul larg, cât și cel de specialitate, a unui monument antic foate puțin cunoscut, însă deosebit ca decorație (pictură murală) și importanță istorică. Rezultatele remarcabile au fost obținute prin directa utilizare a autolaboratorului ART4ART, realizat în 2007 și permanent îmbunătățit de cercetătorii din cadrul INOE; acest laborator mobil poate acționa precum o „ambulanță” pentru patrimoniu, fiind conceput să ajute restauratorul și arheologul în luarea deciziilor și aplicarea procedurilor optime pentru salvgardarea bunurilor culturale”, se menționează într-un comunicat transmis de MINAC.

Acad. Răzvan Theodorescu, președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei, a afirmat că expoziția, o premieră în domeniul patrimoniului cultural din România, prezintă un monument „de o importanță excepțională”.

„În primul rând, este pus în valoare un monument care a fost descoperit în ultimii ani ai deceniului nouă al secolului trecut, dar care a rămas puțin vizitat. Are o importanță excepțională nu numai pe plan național, ci și pe plan european, pentru că este o mărturie a momentului din secolul IV de trecere de la păgânism la creștinism. Eu l-am văzut încă de când a fost descoperit, în 1988, și l-am datat în epoca Constantin cel Mare și a urmașilor săi”, a declarat, pentru AGERPRES, acad. Theodorescu.

Hipogeul pictat din Necropola Tomis este singura operă de artă conservată, la nivelul României, din perioada sec. IV p. Chr., din timpul împăratului Constantin cel Mare.

Construit în prima jumătate a sec. IV p. Chr. și folosit, în două faze,  până la începutul sec. V p. Chr, cavoul familial a fost descoperit în 1988, în apropierea falezei din Constanța, și făcea parte dintr-o zonă de necropolă, din care au fost cercetate circa 200 de morminte.

Roxana Rădvan, coordonatorul Centrului de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice (CERTO) al INOE2000, a explicat că grație metodelor optoelectronice, care permit astăzi analize fizico-chimice non-contact, non-invazive, cu răspuns rapid și perfect funcționale pe șantiere arheologice de restaurare sau în muzee și galerii, INOE a realizat, pentru Hipogeul pictat din Necropola Tomis, un model digital multistrat, reconstituit în modelul 3D cu ajutorul partenerilor din proiectul Pleshoo Contemporary.

„Titlul expoziției — „Memoria luminii” — a fost ales pentru că 2015 este Anul Internațional al Luminii și, mai ales, pentru că informațiile despre forma, culorile, compoziția, dar și despre degradările naturale vizibile și chiar cele ascunse ale Hipogeului pictat din Necropola Tomis au fost colectate și aduse în laborator, sau în atelierul pictorilor, prin utilizarea — cel mai adesea—a radiației laser”, a declarat Rădvan.

Specialiştii spun că vor să reconstruiască 3D şi ansamblul de biserici rupestre de la Basarabi – Murfatlar.

surse: rador, agerpres, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie