Tabloul ”Masa de Sfântul Nicolae”, de Jan Steen

Pictura olandeză a vremii, inclusiv peisajele lui Aelbert Cuyp și Jacob van Ruisdael, arată o intimitate rustică ce s-a transmis în picturile de gen ale scenelor domestice.

Picturile lui Jan Vermeer și Jan Steen detaliază același sentiment de confort în scenele din viața de zi cu zi.

Pe măsură ce economia olandeză a prosperat și clasa de mijloc a comercianților bogați a crescut, astfel de picturi interne au crescut în popularitate.

Pe măsură ce membrii clasei de mijloc au devenit noii patroni ai artei, subiectele tradiționale religioase și istorice au fost mai puțin populare decât scenele de uz casnic mai noi, care oferă o privire directă asupra vieții familiilor olandeze ale vremii.

Jan Steen se încadrează în cea mai mare categorie a perioadei baroc în pictură. Pictura barocă din Țările de Jos era diferită de cea din alte țări prin faptul că nu avea aceeași podoabă idealizată și măreție magnifică.

În schimb, stilul olandez poate fi identificat prin concentrarea sa pe detalii și realism extrem, diferit chiar și de Flandra vecină și de splendidele picturi baroc flamande.

În timp ce s-au străduit pentru un realism extrem, pictorii olandezi din Epoca de Aur au stăpânit arta de a descrie calitatea luminii, concentrându-se în special asupra modului în care se comportă și se reflectă pe diferite suprafețe.

Spre deosebire de picturile lui Vermeer din aceeași epocă, alegerea conștientă a lui Jan Steen de a portretiza haosul și imperfecțiunile care au dominat această scenă domestică este un comentariu asupra societății vremii.

Prin această pictură, Masa de Sfântul Nicolae, și prin simțul său de realism, Steen este capabil să evidențieze defectele și problemele existente în societate.

O formă subtilă de comentariu și critică, Jan Steen a deschis calea artiștilor de mai târziu, precum William Hogarth, în seria sa Marriage A La Mode, să folosească pictura ca mediu pentru satiră.

Foto domeniu public

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină