Cometa Halley și bucureștenii anului 1910

Cometa Halley, ce poartă numele astronomului englez Edmond Halley, poate fi văzută o dată la 75 de ani.

Spectaculoasă sa apariție a creat de-a lungul timpului panică și uimire, dar și tot felul de legende.

În primăvara anului 1910, în perioada premergătoare apariției pe cer a cometei, bucureștenii au fost de-a dreptul cuprinși de vâltoarea evenimentului.

De altfel, secretarul Casei Regale a României, Eugen Arthur Buhman, nota cu umor, în memoriile sale, cum mulți credeau că sfârșitul lumii este inevitabil și acționau… în consecință!

Iată care erau planurile pentru „ultimele clipe” ale unora dintre bucureșteni: „O anume categorie de bucureșteni, printre care am mulți prieteni, încearcă să mă convingă că nu trebuie lăsate nebăute șprițurile de prin bodegi «că dacă e vorba să murim de cometă, la ce să le mai lăsăm pe pământul uscat». Amicii mei Ghiță Ranetti de la „Furnica”, Iancu Brezeanu de la Teatrul Național și sculptorul Spathe m-au asigurat că sunt ferm deciși a executa cu sfințenie programul de mai sus!”

La rândul lor, poeții Dimitrie Anghel și Ștefan Octavian Iosif i-au dedicat cometei Halley un adevărat poem: „De unde vii, cometă minunată,/Ce nu te ştie nici un astronom?/Ai mai trecut peste Pământ vreodată?/Te-a mai văzut vreodată ochi de om?/De unde vii, că despre tine tac/Izvoadele cele mai vechi din lume?/Cine eşti tu, de nu porţi nici un nume/Şi nu eşti scrisă-n nici un zodiac?/Din care-afund de vremi nemărginit/Te-ntorci, şi câte mii de veacuri sunt/De când te-ai dus şi n-ai mai revenit/Atâta de aproape de Pământ?/De unde vii, nu ştiu — dar ştiu că eu/Nu m-aş fi-ntors ca tine, înapoi,/Ci ocoleam pe veci din drumul meu/Pământul — globul ăsta de noroi!”

De asemenea, ziarul umoristic „Veselia” prezenta cititorilor următoarea poezie despre cometa din cauza căreia se crease „vâlvă mare” că Pământul va pieri: „Și astronomii toți ne spun/Că Joi va fi dezastru mare,/Halley cometa mult vestită/Va zgudui pământul tare./Și va distruge toată lumea,/Nu va lăsa nimic în urmă,/Parcă de-acuma simt duere/Și sufletul cum mi se curmă”.

Cometa Halley s-a arătat însă îngăduitoare și pe nici pe departe nu avea în plan distrugerea Pământului, ci doar să strălucească în deplina-i măreție, după ani de așteptare, minunându-i pe toți cu frumuseța sa.

Astfel, pericolul gata trecut, ziarul „Tribuna” scria: „Cometa, faimoasa cometă a lui Halley care până mai săptămânile trecute ne-a îngrijat atât de mult dar de care ne batem joc acum ca de ceva care nu ne mai poate atinge, cometa s-a depărtat de noi şi zboară în adâncimile albastre, lăsând pământul neclintit şi pe oameni cu bucuriile, suferinţele şi păcatele lor. Cu bucurii puţine, cu suferinţe mai multe şi cu nenumărate păcate. De-ar fi cometa o fiinţă însufleţită care să cugete şi să priceapă, cât s-ar mira ea, uriaşă, de cât rău a îmbibat sufletul minusculului om”.

În imagine, coperta ziarului umoristic „Veselia” din anul 1910 ne prezintă atmosfera bucureșteană la apariția pe cer a cometei.

Ilustrate cu mult talent, observăm diferite tipuri de personaje ale vremii, care stârnesc amuzamentul prin înfățișare și comportament.

Priviți-le mirarea, îngrijorarea și frica… în fața unui eveniment despre care credeau că le va aduce sfârșitul. Iată cum apariția cometei Halley, în sine un fenomen astronomic, devine de fapt o ilustrare a mentalităților începutului de secol XX.

Următoarea apariție a cometei Halley, pe care o așteptăm cu nerăbdare, este preconizată pe 28 iulie 2061.

Text: Andreea Mâniceanu

Bibliografie:

„Tribuna”, iunie 1910

„Veselia”, mai 1910

Eugeniu Arthur Buhman, „Patru decenii în serviciul Casei Regale a României, memorii 1898-1940”, Editura Sigma, București, 2006

Sursă foto: Coperta ziarului umoristic „Veselia”, 14 mai 1910

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină