Stația CFR București-Băneasa

Într-un fel, aproape fiecare dintre noi putem povesti și scrie despre gări. Gara este începutul atâtor călătorii. Câte întâmplări se petrec zi de zi în gările din întreaga lume! Câte întâlniri și câte despărțiri…

E de ajuns să pierzi un tren sau să te urci într-unul greșit și viața ta poate lua o întorsătură cu totul neașteptată.

Gara ne arată că lumea e în continuă mișcare. Sunt oameni care au amintiri din gară cât pentru a scrie un roman fluviu.

Aici marii pasionați de călătorii descoperă pentru prima dată gustul aventurii, atracția necunoscutului, plăcerea de a cunoaște oameni și locuri.

Gara e locul unde învățăm să ne grăbim și să așteptăm, unde ne întristăm și ne bucurăm de plecări, unde vedem pentru prima sau ultima oară o persoană importantă din viața noastră. Gara ne oferă fascinația imprevizibilului, ne încântă și ne face să visăm.

Pașii noștri sunt mai siguri pe peronul gării, aici nu e timp de șovăială și nehotărâre.

În marile gări, viața clocotește. În schimb, în gările mici și liniștite, peisajul este uneori cât se poate de pitoresc, mai ales în serile lungi de vară, la asfințitul soarelui, când, la sfârșitul călătoriei, în lumina difuză a amurgului, oamenii se îndreaptă încet către casele lor.

Gara ne fascinează pentru că ne oferă o lecție esențială a vieții: aceea de a ști întotdeauna a te urcă în trenul potrivit la momentul potrivit.

Gara Regală Băneasa, din imediata apropiere a Muzeului de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici”, a fost construită în anul 1936 după planurile marelui arhitect român Duiliu Marcu, fiind destinată primirilor de protocol ale Casei Regale.

În timpul comunismului, gara a continuat să primească într-un cadru festiv reprezentanții statului român și șefii statelor străine.

Din 2012, gara este folosită periodic de Familia Regală a României ca punct de plecare și de sosire pentru călătoriile-simbol efectuate de Majestatea Sa Margareta cu Trenul Regal.

În ciuda trecerii timpului, gara Băneasa a rămas una dintre cele mai frumoase gări bucureștene.

În interior, pereții salonului de primire sunt căptușiți cu lambriuri din lemn de trandafir, iar pardoseala este executată din plăci de marmură roz de Rușchița și marmură neagră de Belgia.

Pe lângă încăperile destinate diferitelor oficialități și personalului, dispune și de un elegant salon de recepție.

Gara CFR Băneasa pentru călători civili, aflată la doar câțiva pași de gara regală, a fost inaugurată după cel de al Doilea Război Mondial, înlocuind vechea gară dată în funcțiune în toamna anului 1886, afectată de bombardamentele americane ale anului 1944.

Trenurile gării CFR Băneasa au ca destinație Timișoara, Sibiu, Satu Mare, Oradea, Mangalia, Constanța, Medgidia și Fetești.

Puținii călători oferă gării o liniște surprinzătoare, contrastantă cu aglomerația celorlalte gări bucureștene.

Gara regală îți oferă un sentiment de măreție și noblețe, îndemnându-te să te oprești pentru câteva clipe pentru a-ți imagina frumoasele primiri regale petrecute cândva aici, una dintre cele mai impresionante fiind primirea triumfală a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la sfârșitul Primului Război Mondial.

În schimb, micuța gară destinată trenurilor de călători civili, te întâmpină cu un aer provincial, de orășel cochet și retras, de unde pare să înceapă acele călătorii tihnite la sfârșitul cărora te așezi la masa de lucru pentru a scrie o scrisoare lungă cuiva drag.

Te îndeamnă sufletul să povestești despre gări și oameni, despre peisaje și întâmplări văzute de la fereastră în fuga trenului, despre cartea citită în clipele de răgaz ale călătoriei, despre starea vremii și frumusețea locurilor descoperite.

La ora amiezii din gara Băneasa pleacă trenul IR 1881 către Constanța. Pe peron, un copilaș de câțiva ani le face energic cu mâna „la revedere” călătorilor.

„E ceva spectaculos și fermecător. Trenul te duce departe. E ceva plin de viață și de mister.” Cu zâmbetul pe buze și cu mânuța fluturând energic, rămâne în amintirea călătorilor ca un semn bun al începutului de călătorie.

Pe fundalul verde crud al primăverii, o locomotivă roșie crează o imagine desprinsă parcă dintr-o carte poștală scrisă în grabă: „Salutări din Gara Băneasa”.

Peste câteva ore, gara tresaltă din nou la fluieratul trenului. Zgomotul roților se aude din ce în ce mai puternic. Se apropie.

La ferestre pot fi văzuți deja călători ce se pregătesc de coborâre. În gara Băneasa, timpul pare să aibă nesfârșită răbdare…

Text: Andreea Mâniceanu

Sursă documentară: Radu Bellu, „Mică monografie a căilor ferate din România”, Editura Publiferon, București, 1999.

Foto: Peron Gara Băneasa

Sursă: Bucureștiul meu drag

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină