Pietà lui Michelangelo

Posted on 11 septembrie 2022 by Marin Teodora in Artă, Dezvăluiri, Istorie, Știați că // 0 Comments

După finalizare, prima casă a Pietei a fost Capela Santa Petronilla, un mausoleu roman lângă transeptul de sud al Sf. Petru, pe care Cardinalul a ales-o drept capelă funerară.

Capela a fost mai târziu demolată de Bramante în timpul reconstrucției bazilicii.

În 1964, Pietà a fost împrumutată de Vatican la Târgul Mondial din New York din 1964–1965, pentru a fi instalată în pavilionul Vaticanului.

Cardinalul Francis Spellman, care solicitase statuia Papei Ioan al XXIII-lea, l-a numit pe Edward M. Kinney, Director de Achiziții și Transport al Serviciilor de Ajutor Catolice – USCC, să conducă echipele de transport ale Vaticanului.

Statuia a fost expediată într-o ladă de lemn de 6,4 cm grosime cu o bază de 20 cm, fixată pe puntea navei Cristoforo Colombo; în caz de accident, lada conținea o perniță atât de groasă încât ar fi plutit în apă, aveând atașată o baliză de localizare de urgență, precum și o geamandură de marcare.

La târg, oamenii stăteau ore întregi la coadă pentru a vedea o bandă rulantă care trecea pe lângă sculptură. A fost returnată ulterior Vaticanului.

Pietà este o lucrare cheie a sculpturii renascentiste italiene, realizată de Michelangelo Buonarroti, acum în Bazilica Sf. Petru din Vatican.

Este prima dintr-un număr de lucrări cu același subiect ale artistului. Statuia a fost comandată pentru cardinalul francez Jean de Bilhères, care a fost ambasadorul Franței la Roma.

Sculptura, din marmură de Carrara, a fost realizată pentru monumentul funerar al cardinalului, dar a fost mutată în locația actuală, prima capelă din partea de nord după intrarea în bazilici, în secolul al XVIII-lea.

Este singura piesă pe care Michelangelo a semnat-o vreodată.

Această renumită operă de artă înfățișează trupul lui Isus în poala mamei sale, Maria, după crucificare.

Interpretarea Pietei lui Michelangelo este fără precedent în sculptura italiană. Este o lucrare importantă, deoarece echilibrează idealurile renascentiste ale frumuseții clasice cu naturalismul.