Cofetării din vechiul București…

Existența bomboanelor și a zaharicalelor, reunite sub termenul generic de ,,cofeturi”, este consemnată la începutul secolului al XVIII-lea, când un anume Constantin Hagi Pop din Sibiu cumpără de la București 20 de cutii de cofeturi și 10 cutii de ,,condite” (un fel de fructe glasate).

Cofetăria bucureșteană s-a îmbogățit continuu, reușind să asimileze într-o manieră unică influențe orientale, grecești, franceze, italiene și germane.

La începutul secolului al XIX-lea, Almanahul Odesei aducea un elogiu cofetăriilor situate pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei):

,,Șerbeturi, dar ce șerbeturi! De o mie de soiuri: de trandafir, de șocolată, de vanilie, unul mai gustos și mai aromat decât altul.

Acestea se pot vedea la toate cofetăriile, dar în special la aceea în fața căreia sunt scoase, la uliță, vreo 20 de scaune. Vă veți mira de asemenea lucru neobișnuit.

Să știți însă că, după plimbare, cucoanele vin să se răcorească aici cu înghețată oferită de cavalerii amabili. Înghețata e o adevărată minune și nu-i scumpă, un leu porția”.

Totodată, în cea de-a doua jumătate a aceluiași veac, cu prilejul participării României la Expoziția Internațională de la Paris, François Jourdain remarca: ,,Domeniul în care bucătăria românească excelează este prepararea prăjiturilor și a dulcețurilor. E o specialitate cum nu se mai găsește nicăieri alta”.

Având în vedere că aprecierea vine din partea reprezentantului poporului care excela în gastronomie, grație bucătarilor renumiți pe întreg mapamondul, și care avea o școală de prestigiu în domeniul cofetăriei, unde veneau să învețe meserie oameni din diverse locuri, cu atât mai mare este meritul cofetarilor români.

Una dintre cele mai renumite cofetării bucureștene a fost cofetăria Capșa, deținută de către frații Anton, Vasile, Grigore și Ion, ale cărei produse, de o rară finețe, nu aveau concurență în București.

Alături de Capșa, alte cofetării au fost: Frederic, apreciată pentru ,,caroline” – ,,prăjituri mari cu frișcă amestecată cu fructe glasate, fisticuri și stafide”; cofetăria lui Lambru Pallator, recunoscută pentru ,,cremele înalte în formă de turn, din albuș bătut cu zahăr, pe o bază de pesmet tare”, fiind frecventată îndeosebi de școlari, precum și cofetăriile Nestor, Zamfirescu, Berindei, Turn, Scala, Universității, Athénée Palace etc.

Drd. Constantin Gabriel

muzeograf, Secția Istorie

Casa Filipescu Cesianu – Muzeul Vârstelor

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină