Mărțișor 2022

Despre istoricul mărţişorului, Tudor Arghezi afirma în volumul “Cu bastonul prin București”:

“…La inceput, atunci când va fi fost acest început, mărţisorul nu era mărţisor şi poate ca nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului înca inainte de acest inceput, au băgat de seamă că vântul de primavara le păteaza pielea şi nu era nici un leac.

Cărturăresele de pe vremuri, dupa care au venit cărturarii, făcând “farmece” au învăţat fetele cu pistrui să-şi incingă grumazul cu un fir de mătase rasucit.

Firul a fost atât de bun încat toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gat. …Vântul uşurel de martie, care impestriţa pleoapele, nasul şi barbia, se numea mărţisor şi, ca să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de mart

Dacă mai spunem că firul era şi roşu, întelegem ca el ferea şi de vânt, dar şi de deochi.”

George Coșbuc, într-un studiu dedicat mărțișorului afirmă: „scopul purtării lui este să-ți apropii soarele, purtându-i cu tine chipul.

Printr-asta te faci prieten cu soarele, ți-l faci binevoitor să-ți dea ce-i stă în putere, mai întâi frumusețe ca a lui, apoi veselie și sănătate, cinste, iubire și curăție de suflet…

Țăranii pun copiilor mărțișoare ca să fie curați ca argintul și să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele și cine nu le poartă are să se ofilească.”

Pe 1 martie 1837 se năștea la Humulești, Ion Creangă. Astfel, pe 1 martie 2022 sărbătorim 185 de ani de la nașterea autorului „Amintirilor din copilărie”. A fost numit, cu ani în urmă, “Mărțișorul literaturii române” într-o expoziţie de carte din colecţiile biliotecii județene Ghe. Asachi din Iași.

Foto Mădălina Diaconu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină