Coniacul – o băutură descoperită din întâmplare

Originile coniacului sunt legate de dezvoltarea distilării. Deși procesul era cunoscut în vremurile clasice, nu a fost folosit pentru producția semnificativă de băuturi până în secolul al XV-lea.

La începutul secolului al XVI-lea, coniacul francez a ajutat la lansarea comerțului, când a preluat rolul central al vinului fortificat portughez datorită conținutului său mai mare de alcool și a ușurinței de transport.

Canoemenii și paznicii de pe partea africană a comerțului erau plătiți în general cu rachiu. Până la sfârșitul secolului al XVII-lea, romul a înlocuit rachiul ca alcool de schimb preferat în comerț.

Inițial, vinul a fost distilat ca metodă de conservare și ca modalitate de a facilita transportul comercianților. De asemenea, se crede că inițial vinul a fost distilat pentru a reduce taxa care a fost evaluată în funcție de volum.

Intenția a fost de a adăuga apa îndepărtată prin distilare, înapoi în vin, cu puțin timp înainte de consum. S-a descoperit că, după ce a fost depozitată în butoaie de lemn, apa respectivă s-a transformar într-un lichid îmbunătățit față de cel inițial.

Pe lângă eliminarea apei, procesul de distilare a dus la formarea și descompunerea a numeroși compuși aromatici, modificând fundamental compoziția noului lichid.

Substanțele nevolatile, cum ar fi pigmenții, zaharurile și sărurile au rămas în urmă în alambic. Ca urmare, gustul lichidului distilat era adesea destul de diferit de cel al sursei originale.

Pentru a scurta timpii de distilare, care erau lungi și supărători, a fost inventat un instrument chimic care a redus totul la o singură distilare. Pentru a testa puritatea lichidului distilat rectificat, o porție a fost aprinsă.

Dacă întregul conținut a fost consumat de un foc fără a lăsa impurități în urmă, atunci lichidul era bun. Acest lichid era coniacul!

Deoarece majoritatea coniacurilor au fost distilate din struguri, regiunile lumii producătoare de lichioruri excelente au fost aproximativ paralele cu acele zone producătoare de struguri pentru vinicultură.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, piețele vest-europene, inclusiv prin extensie imperiile lor de peste mări, erau dominate de francezi și spanioli, iar Europa de Est era dominată de regiunea Mării Negre, inclusiv Bulgaria, Crimeea și Georgia.

În 1884, David Sarajishvili și-a fondat fabrica de coniac în Tbilisi, Georgia, o răscruce pentru rutele comerciale turcești, din Asia Centrală și persană și o parte a Imperiului Rus la acea vreme.

Foto wikipedia

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină