Corneliu FLOREA: Soarta  unui  popor  prioritar 

Sunt mulţi oameni de cultură şi cercetători care, cu argumente istorice, susţin că poporul  român este un popor prioritar, cu epicentrul în coroana Munţilor Carpaţi, aşa precum în alte părţi ale lumii sunt alte popoare prioritare. Dar, în acest spaţiu, noi am fost prioritari. PUNCT.

Eu sunt unul, printre ceilalţi români, care mă alătur şi susţin această convingere cu argumente preluate şi proprii, cu logică istorică.

Poporul Român de astăzi este un popor prioritar în această parte a Europei, din vremea  traco-geto-dacilor, care ne-au lăsat amprentele lor arheologice incontestabile împreună cu antice izvoare istorice scrise despre spaţiul ce îşi are nucleul în Munţii Orăştiei.

Dar care se întindea din Munţii Tatra şi Câmpia Panoniei până la Nipru (vezi Atlasul german din 1826, secțiunea Wahalen order Rumumy).

Poporul prioritar ( traco-geto-dacic ) are multe caracteristici proprii, atestate arheologic pe acest spaţiu, dinaintea facerii lumii de către evrei în testamentul lor, dinaintea legendarilor întemeietori ai  Romei.

Arheologul american William Schiller a scris: „Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi poporul român… acum 13 –15 mii de ani’’, iar Civilizaţia de Cucuteni şi Tăbliţele de la Tărtăria demonstrează această afirmaţie.

Vestigiile cetăților dacice din Munții Orăștiei sau Forumul Roman din Roma sunt și ele mărturii în piatră de necontestat. Arheologic şi istoric, poporul nostru prioritar se deosebeşte de celelalte popoare migratoare, reaşezate mult mai târziu prin Europa.

Aceste adevăruri istorice trebuie să le cunoaștem, să le facem cunoscute și să le impunem.

Despre oamenii poporului nostru primordial avem dovezi de organizare statală, dovezi  culturale şi religioase, dovezi despre evoluția, îndeletnicirile şi civilizaţia lor și alte atestări.

La Roma, pe Arcul de Triumf al lui Constantin cel Mare se văd  opt statui impunătoare de daci, de o măreţie egalabilă numai cu sculpturile închinate zeilor antici!

Foarte interesant cum au ajuns dacii pe Arcul de Triumf al împăratului care a impus creștinismul în Imperiul Roman, interesantă istoria trecerii de la politeism la monoteism și a statuilor de daci pe Arcul lui Constantin cel Mare.

Aceşti opt daci cu togă, fibulă și priviri cutezătoare de oameni liberi au fost luaţi din Forumul lui Traian unde erau aşezaţi, din dorința lui Traian, printre personalitățiile și divinitățile imperiului.

Se știe despre creştinii eliberați de Constantin că, atunci când au ajuns la putere, au demolat, din răzbunare, Forumul lui Traian şi l-au proscris o mie de ani, pentru că a fost anticreştin, chiar dacă a fost imperatorul ce a ridicat Roma antică la zenit.

Când creștinii i-au ridicat arc de triumf lui Constantin, au hotărât să pună pe el statuile dacilor, pentru că sunt adevărate capodopere și îmbogățesc arcul.

Pentru cei ce încă nu au aflat, Traian a fost ostil creştinilor, ordonând, printre altele, și sacrificarea episcopilor Ignatie al Antiohiei și Simeon al Ierusalimului, pe care, ulterior, biserica i-a canonizat ca sfinţi.

Aceste acte anticreştine au dus la proscrierea imperatorului Traian şi ştergerea a tot ce era în legătură cu faptele şi personalitatea lui.

Pentru istoria poporului nostru, proscrierea lui Traian este o mare pierdere fiindcă au dispărut  date esenţiale despre Dacia o dată cu jurnalul lui pierdut.

Au mai dispărut, distruse sau nu,  „Biografia lui Traian” scrisă de Plutarh, „Războaiele dintre daci şi romani”‚ „Podul peste Dunăre” de Apolodor din Damasc.

În toate aceste scrieri, în mod cert erau date importante despre vechimea poporului nostru primordial, cu mult înainte de cucerirea Daciei de către legiunile romane.

Creştinii, ajunşi la conducerea Romei, au demolat din temelii Arcul de Triumf a lui Traian, cel mai măreţ arc de triumf al Romei, iar de pe Columna lui Traian i-au dat jos statuia, poleită în aurul de la  Alburnus Maior (Roşia Montană) şi au înlocuit-o cu cea a Sfântului Petru.

Abia în secolul al XIII-lea Traian a fost scos de pe lista proscrişilor, de Papa Inocenţiu al III-lea. Târziu pentru noi, căci datele istorice inestimabile despre poporul primordial de dinaintea lui Traian s-au distrus, au dispărut.

De subliniat că, în continuare, au tot dispărut izvoare scrise despre poporul primordial traco-geto-dacic. De exemplu, Martin Opitz, poet german din secolul al XVII-lea, vine în Transilvania şi, meticulos, timp de doisprezece ani,  adună date şi scrie „Dacia Antiqua”.

Moare răpus de ciumă la Danzig şi manuscrisul lui dispare. Cu cât aurul poporului primordial poleia mai mult Budapesta şi Viena, cu atât datele istorice despre el dispăreau de peste tot.

Nu sunt suspiciuni sau paranoia despre o conspiraţie împotriva noastră, este o realitate. În Evul Mediu, sub regii Ungariei, pe lângă aurul luat din Munţii Apuseni au scotocit şi jefuit tezaurul din Munţii Orăştiei cărând, prin lungi convoaie, nenumărate relicve arheologice ale Daciei.

În schimb, despre poporul primordial geto-dacic-rumân, au însăilat o falsă istorie, prin care ne dau dispăruţi după retragerea aureliană iar apoi, după secole, să apărem la porţile Transilvaniei ungureşti şi să fim toleraţi ca iobagi şi slugi.

Câtă malignitate, câtă distrugere de adevăr înlocuit cu  falsuri ungureşti!

La fel s-a întâmplat şi cu o parte din vechile diplome de proprietate ale maramureșenilor primite, cu sigil, de la regii Ungariei înainte de Mohacs –1526.

După compromisul austro-ungar (1876), au apărut căutătorii unguri ai acestor diplome de proprietăți primordiale ale maramureșenilor, distrugându-le sau dosindu-le, din generație în generație.

Astfel, maramureşenii – popor prioritar acolo – au rămas fără dovezile priorităţii şi ale proprietăţilor lor, în faţa stăpânirii ungureşti. (citiți „Diplome Maramureșene” de Ioan Mihaly de Apșa).

Dacă vorbim despre cum ni se şterg/distrug/ascund adevărurile identităţii noastre de popor primordial, din antichitate şi până în zilele actuale, menționez cazul edificator al arheoloagei  Viorica Crişan.

În  1985, acesta a fost repartizată la Muzeul din Miercurea Ciuc unde ungurii, la vremea aceea, nu-i cerea lui Ceauşescu ţinut secuiesc, dar toţi vorbeau ungureşte şi i-au sugerat noii venite să înveţe  ungureşte.

Nu a învăţat limba minoritarilor, care ştiau limba oficială a statului român dar se încăpăţânau să  n-o folosească, preferând să se ocupe de arheologie.

S-a ocupat temeinic identificând, lucrând şi catalogând în fosta secuime ungurizată din 1867, următoarele vestigii dacice: 200 de aşezări dacice, 34 de cetăţi dacice şi 30 de tezaure dacice.

Toate acestea sunt dovedite ştiinţific ca fiind primordiale, cu mult înaintea aşezării secuilor aici. Autenticitatea aşezărilor dacice în Secuime le stătea ungurilor c  un os de peşte-n gât.

După Decembrie 1989, ungurii  de la muzeu au început să o insulte, să o șicaneze, strigându-i în față să plece de unde a venit. A plecat, dar marea ei mâhnire rămâne, întrucât guvernele lui Ion Marcel Ilici Iliescu nu au luat apărarea românilor alungați din secuimea ungurizată.

Nu a trecut mult și iredentiști etnici au intrat cu buldozerul în Cetatea Dacică de la Jigodin,  casă amplaseze o antenă telefonică tocmai acolo !!

Batjocură izbitoare la adresa poporului român, a statului român, prestată cu consimțământul guvernelor Petre Roman și Adrian Năstase. Udemeriștii iredentiști râd de români, ca de proştii proştilor, fiindcă i-au prostit cum au vrut, cu palincă, voturi și pretenții etnice.

În acelaşi timp, în străinătate, ei, ungurii, se plâng că nu au drepturi, că îşi pierd  identitatea şi limba maternă în marea asta de valahi împuţiţi.

Iar străinătatea, cu Bruxelles în frunte, nu cunoaște adevărul că există o  Sapientia (Universitate ungurească în Transilvania) cu sedii proprii la Cluj Napoca, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş, însumând  peste 20 de facultăţi cu limbă de predare ungară

Aceste detalii nu sunt cunoscute nici românilor și astfel nu pot să contracareze energic propaganda antiromânească a udemeriștilor în străinătate, iar diplomația română e letargică.

Au vrut şi facultate de medicină în ungureşte, iar Ponta o a aprobat-o. Dar, să ştie că, nimerind  pe mâna unui astfel de doctor, un român va trebui să vorbească ungureşte sau va fi trimis acasă, în regat.

După această facultate, prim-udemeristul Hunor Kelemen, veterinar-veterinar, aranjat, nepotrivit,  ministru al culturii românești postdecembrist, va cere şi o facultate veterinară pe ungureşte, argumentând:  Roja-Neni vorbește ungurește cu vaca ei.

Dacă, guvernele bucureștene inconștiente vor continua această linie de nepăsare față de soarta poporului român, nu va trece mult şi românii ardeleni vor umbla, ca pe vremea lui Horthy, ,,Cu steagul înfăşurat”.  Citiți cartea cu acest titlu a Profesorului Victor Papilian…

Sursa: CERTITUDINEA

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină