VIDEO ARHIVĂ Târgul de Fete de pe Muntele Găina

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (de fapt, pe vremuri, se ținea în prima duminică de după sărbătoarea sfinților Petru și Pavel, după „stil vechi”, iar prin introducerea calendarului gregorian, „stil nou”, s-a ajuns în preajma zilei sfântului Ilie), se organizează, din vremuri străvechi, „Târgul de fete de la Găina„.

Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.

Desfăşurarea târgului are loc într-o frumoasă poiană, la altitudinea de 1467 m. Acolo se adunau locuitorii din diferite văi ale Apusenilor pentru a-şi schimba produsele.

Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările dintre rudele apropriate. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţi care veneau acolo în acest scop.

Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.

Astăzi Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării.

Pregătirile se fac cu câteva zile înainte, iar plecarea spre munţi se face în jurul orei patru dimineaţa.

Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor care durează până spre seară.

Pentru turişti târgul oferă şi produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramică de Bihor şi Zărand, unelte de lemn, ţesături populare de casă şi produse culinare. (Satele din România)

Pregătirea pentru această sărbătoare poate să dureze ani de zile pentru fetele care aduc și zestrea primită de la părinți și rude împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive florale.

Organizatorii sunt delegați din satul Vidra (numiți vidrești) și din satul Bulzești (numiți crișeni). Serbarea începe dimineața devreme. Familiile cu fete de măritat vin cu corturi unde se expune zestrea fetelor.

În același timp, se pot cumpăra și unelte agricole aduse de crișeni. Schimbarea de năframă se produce la alegerea miresei, după care se prânzește (ospăț) cu cântec de lăutari. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce noroc și fericire. (Wikipedia)

Vârful Găina este cel mai înalt vârf al Masivului Găina, situat în partea centrală a lanțului muntos al Carpaților Occidentali, având 1.486 m.

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină