Casca Sutton Hoo – o enigmă a arheologilor…

Casca Sutton Hoo (din mormântul anglo-saxon de la Sutton Hoo, Suffolk, Anglia) este cu siguranță una dintre cele mai fascinante descoperiri arheologice și una dintre cele mai importante din istoria britanică.

Această cască extraordinară este foarte rară deoarece doar patru căști complete sunt cunoscute din Anglia anglo-saxonă: la Sutton Hoo, Benty Grange, Wollaston și York.

Când a fost găsită, casca Sutton Hoo era în sute de bucăți. Localizând cu precizie fragmentele rămase și asamblându-le, conservatorii au reconstituit casca. O replică completă realizată de Royal Armories arată cum ar fi arătat originalul.

Arheologul Basil Brown, cel care a descoperit Casca Sutton Hoo, a privit dezamăgit șanțul excavat din movila funerară; tumulul fusese în mod clar ținta hoților de morminte.

Deoarece nu mai merita interesul său continuu, Brown a decis în schimb să-și îndrepte atenția asupra multor movile mai mici din vecinătatea sa.

Cu toate acestea, a existat ceva despre tumulul mai mare care a continuat să-i facă semn. Abia în anul următor Brown a reușit să se întoarcă la marele tumul, de data aceasta cu hotărârea reînnoită de a-l săpa mai adânc decât încercaseră tâlharii.

Anul a fost 1939, în Sutton, Anglia, și descoperirea a provocat apelativul „Evului Întunecat” și modul în care oamenii din întreaga lume priveau anglo-saxonii, notează My true ancestry. Cum ajunsese oare acea navă acolo? Cine și de ce îngropase o navă în acel sanț?

Oricine a fost înmormântat la Sutton Hoo era incontestabil important; perioada anglo-saxonă nu era prea familiarizată cu înmormântările navelor, prin urmare, este logic că oricine a fost îngropat acolo a fost considerat influent de societatea sa – potențial un rege anglo-saxon.

Mai mult decât atât, tragerea navei în sus pe râul Deben și poziționarea ei astfel încât să fie orientată spre vest ar fi necesitat o forță de muncă notabilă, ca să nu mai vorbim de efortul necesar pentru a săpa șanțul.

Încăperea descoperită de pe respectiva navă, a fost dotată cu toate bogățiile din întreaga lume de care oricine ar putea avea nevoie pentru viața de apoi, cum ar fi granatele din Sri Lanka, textile scumpe și echipamente de sărbătoare fabricate din argint și aur – dovadă că erau indiscutabil bogate și conectate cu lumea mai largă.

A existat chiar o poșetă care conținea suficiente bucăți de aur pentru a plăti toți vâslașii pentru a transporta persoana pentru care camera era destinată vieții de apoi.

Din păcate, lemnul navei a putrezit odată cu trecerea timpului și nu mai există niciun corp care să ajute să răspundă la întrebarea … cui era destinată nava de la Sutton Hoo.

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină