La Racoș se filmează serialul Django

Serialul Django, inspirat din clasicul western italian cu același nume, din 1966, va fi filmat la vulcanul de la Racoș.

Zona este o rezervație naturală, așa că a fost nevoie de un aviz de la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) și de notificarea Agenției pentru Protecția Mediului Brașov.

ANANP arată că firma bucureșteană a dorit închirierea locației pentru 14 luni, însă a obținut numai 11 luni. Ea ar trebui să elibereze locația până pe 31 decembrie 2021, scrie Libertatea.

Înhiderea vulcanului de la Racoș pentru vizitare i-a nemulțumit pe turiștii care și-au cumpărat deja bilete, înainte să fie anunțați de prohibiții.

Pe de altă parte, localnicii sunt bucuroși de contractul realizat pentru închirierea vulcanului, pe timpul filmarilor serialului Django, întrucât asociația locală beneficiază de suma integrală a înțelegerii.

Ei îi îndeamnă pe vizitatori să vadă celelalte obiective din zonă: Lacul de smarald, Coloanele de bazalt și castelul Bethlen, aflăm de la biz.brasov.

Complexul Geologic Racoșul de Jos este o arie protejată de intres național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Racoș.

Aria naturală cu o suprafață de 95 hectare se află în partea sud-estică a Transilvaniei, în zona de contact a Munților Baraoltului și  Harghitei cu Munții Perșani și cea nord-estică a județului Brașov, în imediata apropiere a drumului județean (DJ131A) care leagă satul Mateiaș de Augustin.

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin în 8 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României în ianuarie 2006 și reprezintă o arie naturală în a cărei perimetru se află formațiuni bazaltice (forme spectaculoase și diversificate: tufuri vulcanice, lapili, lave și scorii vulcanice; rezultate în urma unor activități de erupții intense) atribuite Cuaternarului. Complexul Geologic Racoșul de Jos se suprapune sitului Natura 2000 – Dealul Homoroadelor.

În perimetrul comunei Racoș a existat una dintre cele mai mari așezări dacice din Țara Bârsei,  care avea un rol important în rețeaua de fortificații dacice.

“Fortificaţiile dacice au fost construite pe la mijlocul secolului I î.e.n. Atât cetatea, cât şi construcţiile de pe terase au fost distruse şi incendiate în războaiele de la începutul secolului al II-lea e.n.

Resturile zidului dacic se înfăţişează ca un val impozant în arc de cerc, ale cărui extremităţi (la N şi la E) pierd serios şi treptat din dimensiuni înainte de a întâlni stânca nativă şi abruptă a dealului (a mamelonului principal), punct din care aşezarea începe să beneficieze de apărare naturală, spre N şi NE, unde există o falie naturală verticală, practic insurmontabilă în antichitate dar avansat colmatată în prezent.

Situl de la Racoş a fost descoperit în perioada interbelică de preotul din sat care a început să facă săpături clandestine şi neştiinţifice în zonă.

O mare parte din obiectele descoperite au ajuns la Budapesta. Abia începând cu anul 1975, situl de la Racoş este cercetat de arheologi, unul dintre cei care şi-au dedicat, putem spune, întreaga viaţă, fiind istoricul Florea Costea.” notează adevarul.ro.

“În faţa acestor date copleşitoare legate de construcţiile dacice de la Racoş, istoricul se întreabă: ‚Aveau dacii numai un Munte Sfînt, respectiv un Kogaionon, termen tradus prin «muntele cu altare şi sanctuare? Părerea mea e că ne aflăm în faţa unui Munte Sfînt’. Sanctuarul, format din trei cercuri concentrice, cel mai mare avînd un diametru de 20 de metri, era locul sacru în care era venerat Zamolxe“, menţionează istoricul Florea Costea în lucrarea sa ştiinţifică.

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină