Colapsologia anunță sfârșitul previzibil al omenirii

Credința că omenirea este foarte aproape de a face implozie din cauza nenumărateleor crize care o sufocă este mai răspândită decât s-ar crede.

Oamenii de știință discută tema, bogații lumii își cumpără buncăre și încearcă să se pună la adăpost, mișcările militante pentru mediu se înalță de peste tot, iar studiile realizate de organizații independente arată că 71% dintre italieni, 56% dintre britanici și 65% dintre francezi sunt convinși că societatea umană nu mai poate continua mult timp în acest ritm și că în anii viitorii câțiva ani se va prăbuși, notează „The Guardian”.

De aici până la nașterea unui curent numit colapsologie nu a fost decât un pas.

Colapsologia este un concept lansat în 2015, de către francezii Pablo Servigne, doctor în biologie, ecologist, cercetător, şi Raphael Stevens, specialist în socioecologie, cercetător independent, într-o carte intitulată „Comment tout peut s’effondrer: petit manuel de collapsologie à l’usage des générations présentes”.

Colapsologia este un domeniu transdisciplinar, implicând deopotrivă aspecte din ecologie, economie, antropologie, biofizică, biogeografie, sociologie, psihologie, agricultură, demografie, politică, geopolitică, istorie, futurologie, sănătate, drept și chiar artă.

Colapsologii cred că, după două secole, societatea industrială, aşa cum este gândită şi se arată astăzi, se apropie de finalul ei, principala cauză venind din conjuncţia diverselor crize –de mediu, energetică, economică, geopolitică, democratică şi, mai nou, criza sanitară.

Accentuarea încălzirii globale, epuizarea resurselor energetice, alimentare, forestiere, piscicole, metalifere sunt parte dintr-un tablou deloc optimist al lumii de azi, dar care trebuie abordat, consideră autorii cărţii “Cum se poate prăbuşi totul”, cu raţiune şi inteligenţă, inclusiv cu o doză de intuiţie.

Colapsologia, ca şi alte ştiinţe, apelează la modele matematice şi computerizate pentru a prefigura viitorul. Acestea oferă prognoze pentru comportamentul şi evoluţia diverselor sisteme şi societăţi, dar nu oferă certitudini, orice prognoză se confruntă cu o imposibilitate teoretică, din pricina evenimentelor imposibil de prezis.

Cu toate acestea, colapsologii consideră că „prăbuşirea” societăţii industriale este un fenomen inevitabil, eterogen geografic, care a început deja, nu a atins încă faza cea mai critică, dar se va accentua în următorii zece ani.

Iar o astfel de perspectivă nu se referă doar la evenimente naturale, ci şi (mai ales) la şocuri politice, economice, sociale, la evenimente de natură psihologică, cum ar fi schimbările la nivelul conştiinţei colective.

 

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină