Teroarea artificială…

Ştim cu toţii întâmplarea sau povestea populară cu acel comandant de pompieri care, aflând că echipa se va fi desfiinţată, a început să pună la cale incendii, pentru ca pompierii lui să-şi găsească justificarea de a funcţiona ca atare.
În realitate, e vorba de un fapt istoric. În anul 70.î.e.n., un cetăţean roman foarte bogat, politician ambiţios, Marius Licinius Crassus, a fost cuprins de dorinţa de a deveni stăpânul Romei. Şi avea o ceată de pompieri.
Când izbucnea un incendiu, sclavii-pompieri alergau la locul sinistrului, dar nu se apucau să stingă focul decât după stăpânul lor se înţelegea cu stăpânul proprietăţii în flăcări să o cumpere pe un preţ de nimic.
Dacă nu, focul era lăsat să ardă totul, până-n temelii. În acest fel, Crassus a devenit cel mai mare proprietar de terenuri din Roma şi a folosit o parte din bogăţia sa pentru a-l sprijini pe Cezar împotriva lui Cicero.
Roma era, pe atunci, o republică, ceea ce impunea reglementări foarte stricte faptelor diriguitorilor cetăţii. Dar Crassus vroia să-şi poată face treaba fără nici un fel de oprelişti, voinţa sa nu se putea împăca cu asemenea limitări, şi de aceea şi-a făcut un plan.
A profitat de răscoala sclavilor condusă de Spartacus, care câştigase deja o bătălie împotriva unei garnizoane romane, pentru a stârni spaimă şi teroare în inima Romei.
Spartacus, se zice, n-ar fi vrut, însă, să cucerească Roma, gândul său ar fi fost doar să captureze de la cei bogaţi destul aur pentru a putea pleca, cu oamenii săi, pe un vas de mercenari, undeva în libertate.
Dar Crassus avea nevoie de Spartacus la porţile Romei, avea adică nevoie de un duşman redutabil al Romei, pentru a-şi împlini ambiţiile sale politice şi personale.
Şi atunci, a plătit echipajul de mercenari să ridice pânzele fără Spartacus la bord, iar astfel să-l oblige pe acesta să pornească în marş împotriva Romei. Înfricoşată de intrarea iminentă a gladiatorilor lui Spartacus în oraş, Roma l-a declarat pe Crassus pretor.
Frica gloatei l-a adus la putere. Crassus a zdrobit armata lui Spartacus, şi a devenit consul al Romei. Şi astfel romanii au pierdut forma de guvernământ republican.
A apărut primul triumvirat, alcătuit din Crassus, Pompei şi Iulius Cezar, apoi suita de împăraţi ai Romei. „Romanii au fost manipulaţi, forţaţi să renunţe la republică şi să accepte stăpânirea imperială” – scrie autorul Michael Rivero. „Teroarea artificială” a funcţionat de minune.
CORNELIU VLAD
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Adauga un comentariu