Un pamfletar prea periculos: Daniel Defoe, creatorul lui Robinson Crusoe

Dotat cu un sarcasm ieșit din comun, Daniel Defoe a fost spion, revoluționar, pamfletar, prozator și negustor. Sursa de inspirație pentru marile aventuri pe care le-a descris a fost propria sa viață.

Viața lui Defoe a fost plină de intrigi care par să fi fost culese dintr-o operă de ficțiune.

Până la moartea sa, survenită la 24 aprilie 1731, istoria personală a lui Daniel Defoe, autorul uneia dintre cele mai importante și mai influente opere din literatura mondială, a fost plină de ambiții și comploturi politice din cauza cărora a ajuns la închisoare.

Povestea lui Daniel Defoe, născut Foe (deși, ca un capriciu, a adăugat particula „de” la numele său de familie) începe cândva în anul 1660 (data exactă a nașterii sale nu este cunoscută).

Meseria tatălui său, un prosper producător de lumânări de seu, i-a asigurat o copilărie fără greutăți financiare. Familia sa era prezbiteriană, prin urmare contrară postulatelor Bisericii Catolice.

De aceea, tânărul Daniel nu a putut studia la universitățile din Oxford sau Cambridge. A învățat, în schimb, la academia Reverendului Charles Morton, unde a primit o educație atipică și foarte liberală pentru acea vreme…

La 25 aprilie 1719, Defoe a publicat primul și cel mai faimos roman al său: „Robinson Crusoe”. În carte, autorul povestește aventurile unui marinar care naufragiază pe o insulă și trebuie să lupte pentru supraviețuire în timp ce se îndoiește de propria sa credință.

Succesul covârșitor al romanului, considerat de mulți primul roman modern de limbă engleză, a inspirat o a doua parte, „Noile aventuri ale lui Robinson Crusoe”, precum și o serie întreagă de lucrări „autobiografice”: „Aventurile căpitanului Singleton” (1720), „Jurnal din anul ciumei” (1722) și „Moll Flanders” (1722), în care spune o poveste cu nuanțe protofeministe, o utopie bazată pe o societate patriarhală.

În 1724, autorul avea să scrie ultimul său roman, „Roxana”…

Mai mult: Incredibilia

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină