Un loc desprins din povești: barajul de pe Valea Drăganului
Oamenii locului îl numesc și Barajul Floroiu, dar este cunoscut de toată lumea drept Barajul Valea Drăganului. Un loc înconjurat de peisaje ca rupte din rai, la numai 70-80 de kilometri de Cluj, în drum spre Oradea. Terenul este stâncos, lucru ce nu a ușurat misiunea celor care l-au construit în 1987. Barajul, aflat la confluența râurilor Drăgan și Sebeșel, are o înălțime de 120 de m și o deschidere de 424 de m. Lacul de acumulare format acoperă o suprafață de 292 de hectare, cu 112 milioane de metri cubi de apă. Aici se găsește clean, mreană, păstrăv indigen, păstrăv curcubeu şi chiar păstrăv auriu, pescuitul fiind permis.
Având o formă de arc cu dublă curbură, barajul este considerat a fi unul dintre cele mai mari din România. Este prevăzut cu un descărcător de suprafaţă cu cinci deschideri şi două goliri de fund.
La numai 200 de m mai sus de baraj se află „colonia Floroiu”, un oraș în miniatură care a fost sonctruit în perioada în care se ridica barajul. Aici locuiau constructorii și familiile lor.
Și cum oricărui loc pitoresc îi sta bine cu o poveste inedită, nici acest baraj nu duce lipsă de legendele povestite din generație în generație. Cea mai cunoscută este cea în care se spune că pe fundul lacului s-ar găsi ruinele cabanei Pârâul Crucii. Aici s-ar fi întâlnit fugarii în al doilea război mondial, după tratatul de la Viena.
Nu departe de baraj este situat lacul de la Beliș care poartă cu el o alta legendă, aceea a bisericii ascunse pe fundul lacului.
Tot în apropierea barajului se află și Cetatea medievala de la Bologa, menționată documentar în anul 1319. “Cetatea a fost ridicată în timpul războiului civil dintre regele Carol Robert de Anjou și nobilimea rebelă din Transilvania (1315-1324). Cetatea Bologa a servit totodată și ca protecție pentru Mircea cel Bătrân, iar pentru nepotul său, Vlad Țepeș, a fost un adevărat refugiu al copilăriei. De asemenea, Cetatea Bologa a adăpostit numeroși oșteni de furia aprigă a otomanilor, locul trecând totodată și prin numeroase momente tensionate ca zonă de conflict.” (cluj.com)
Cetatea medievaă de la Bologa
Barajul Valea Drăganului noaptea
Mădălina Corina Diaconu
surse: cluj.com, acomo.ro, clujulpeisajcultural.ro
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Ehe, să fiți voi sănătoși sa vedeți și tărâmul de dincolo de lac. Alunu, aia minune…
Era interesant daca autoarea articolului facea o incursiune spre coada lacului. Ar fi observat „the darkside of the story”. Doua paraie de munte care erau in trecut cristal, si pline de pastrav , sunt acum trase prin tevi si conducte, pentru ca baietii destepti s-au gandit sa scoata ceva bani din doua microhidrocentrale. Natura nu mai conteaza.