Cunoaste lumea

Noutăți

Mihai Viteazul – biruitor, la Șelimbăr, în lupta cu armata cardinalului Andrei Bathory. O victorie ce a făcut posibilă unirea Ardealului cu Țara Românească!

  •  
  •  
  •  

La 28 octombrie 1599 a avut loc Bătălia de la Șelimbăr, care a făcut posibilă alipirea Ardealului la Țara Românească. Oastea munteană a fost condusă de către Mihai Viteazul și a avut de luptat cu o armată în fruntea căreia se afla cardinalul Andrei Bathory. Cu doi ani înaintea Bătăliei de la Șelimbăr, Sigismund Báthory oferise Transilvania împăratului Rudolf al II-lea, pentru a fi integrată între posesiunile Habsburgilor, primind în schimb două ducate – Opole și Ratibor.

În vara anului 1598, Mihai Viteazul era recunoscut de către Rudolf al II-lea ca domnitor pe viață în Țara Românească. La scurtă vreme, în anul 1598, Sigismund Báthory a realizat că Ardealul era cu mult mai bogat decât ducatele. A revenit în Transilvania în forță și, fulgerător, i-a pus pe fugă pe cei care exercitau puterea în numele lui Rudolf al II-lea. Ulterior, Andrei Bathory, vărul lui Sigismund, a fost desemnat și recunoscut de către Dietă ca principe al Transilvaniei. Bathory acționa, împreună cu domnitorul Moldovei, pentru înlăturarea lui Mihai de pe tronul Țării Românești.
z

În aceste condiții, armata Mihai Viteazul a intrat în Ardeal (un corp de oaste avansând pe Valea Oltului iar celălalt, principalul, pe Valea Buzăului), deplasându-se către Sibiu, acolo unde cardinalul Andrei Bathory își ridicase o tabără și aștepta trupele (poloneze) de sprijin, pentru a trece la atac, contra lui Mihai. Armata cardinalului nu era foarte mare, fiind estimată la 16-25.000 de ostași, însă dispunea de o artilerie puternică. Bătălia de la Șelimbăr a debutat cu focuri de artilerie de ambele părți, privilegiată fiind armata cardinalului, datorită puterii sale superioare de foc.

b

În timpul acestui schimb de focuri, în tabăra lui Mihai s-a prezentat un aristocrat transilvănean pe nume Zalanschi, care ar fi trebuit să lupte de partea lui Bathory. Acesta i-a făcut cunoscute lui Mihai planurile de luptă și modul în care erau dispuse oștirile vrăjmașe.

Mihai a dispus să fie atacată armata lui Bathory dinspre stânga. Când lupta era mai grea, marele domnitor și conducător de oști a ordonat să intre în luptă secuii, în sprijinul haiducilor lui Baba Novac. Ulterior, în luptă au fost trimiși moldovenii, cazacii și mercenarii sârbi. Când mercenarii aflați în centrul oștirii sale erau pe punctul de a fi zdrobiți de către luptătorii bine echipați ai aristrocrației maghiare, însuși Mihai Viteazul s-a aruncat în luptă, în fruntea gărzii domnești și a cetelor boierești. La orele trei ale după-amiezei, oastea lui Andrei Bathory a început să bată în retragere, să cedeze teren în fața armatei muntene. Peste o oră, armata lui Mihai era victorioasă!

a

Oastea lui Andrei Bathory a suferit grave pierderi. 3000 de luptători au căzut pe câmpul de bătălie, în vreme ce 1000 au fost răniți sau au fost capturați. Cei căzuți în luptă, atât din armata lui Mihai, cât și din oastea învinsă a lui Andrei Bathory, au fost înmormântați în același loc, care se numește în prezent „Movila lui Mihai”.

f

Andrei Bathory a dat bir cu fugiții imediat ce soldații săi au început să piardă teren. Atunci când oastea sa a cedat definitiv în fața armatei muntene, el era deja departe, pe drumul către țara Moldovei. Însă, mai înainte de a ajunge acolo, cardinalul Bathory a căzut în mâinile unei cete de țărani secui (ei luptaseră de partea lui Mihai, sătui fiind de nedreptățile nobilimii maghiare), care l-au ucis numaidecât, lucru care s-a petrecut la trei zile după glorioasa Bătălie de la Șelimbăr (la 31 octombrie).

Triumfător, Mihai Viteazul a pornit către Alba Iulia, fiind întâmpinat, pretutindeni, cu o imensă bucurie, de către români. În acest fel au fost create, pe calea armelor, condițiile pentru cea dintâi unire dintre Țara Românească și Ardeal.

x

y

Surse: wikipedia.org, crispedia.ro

Autor: Tomi Tohaneanu


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

1 Comment on Mihai Viteazul – biruitor, la Șelimbăr, în lupta cu armata cardinalului Andrei Bathory. O victorie ce a făcut posibilă unirea Ardealului cu Țara Românească!

  1. No comment!…dar totusi!Zimbetul lui Ferhat-Characlan cind isi lasa averea in mainile oastei turcesti ,lacome;Sinan,asemeni unui Soliman intra ca bou’cu botul inainte in mlastina,batalia de la Calugareni urmata de retragerea spre munti, obligind oastea transilvana sa intervina,aratindu-si componenta si slabiciunile;Keresztes,unde turcii snopesc coalitia crestina,cucerirea Transilvaniei desi este constient ca nu o poate pastra,alipirea Moldovei desi este constient ca nu o poate pastra,infringereasi moartea din partea coalitiei crestine(ca doar noi eram de credinta hipopotamica!).Radu Serban Basarab va urma aceiasi pasi fiind infrint tot de coalitia crestina.Pare mai degraba ,ca si astazi,o ciomageala intre est si vest ,cu noi la mijloc!Complicat!Dai un ghiont unuia si zbiara altii!

Lasă un răspuns la gi Anulează răspunsul

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii