AIM radionica curs online

Noutăți

Ar fi dorit Eminescu România în UE?

Cu impresionantul ei patrimoniu cultural cu tot, Europa traversează o criză economică al cărei sfârşit încă nu se arată. Nici zestrea culturală şi istoria popoarelor europene nu rămân scutite de asprimea crizei şi transformă bijuterii ale culturii universale în gaj pentru Fondul Monetar. Am putea aşadar chiar să ne considerăm fericiţi că, din patrimoniul nostru cultural, Eminescu nu este un Acropole clădit din piatră, ci din cuvinte şi idei, care, după ce a mai trecut şi tăvălugul lui Patapievici peste el, ar fi fost girat finanţei mondiale.

Expresia tocită de „intrare în Europa” redă un fenom politic mult mai vechi decât procesul actual de integrare a României în UE. Graţie preocupării eminesciene cu modelul şi consecinţele integrării României în structurile europene ale secolului al XIX-lea, comemorându-i ziua sa de naştere, dăm măcar dovadă de maturitate în dezbaterea subiectului „Europa”, chiar dacă suntem codaşii actualului clasament de integare.

Spre deosebire de subiectele universale din poezia sa, gazetarul Eminescu este, în privinţa gândirii economice, arhitectul uitat al unui răspuns românesc în plin asediu economic strain asupra tânărului stat român. Oarecum firesc ca frământările sentimentale ale acestui mult prea sensibil suflet al neamului puse în versuri să fie probleme nerezolvabile ale omenirii, însă de neconceput este ca România să revină astăzi în relaţie cu Europa, pe cale politică şi economică, la problemele de fond de acum mai bine de un secol. În opinia lui Eminescu, preţul plătit de către tânărul stat pentru suveranitatea dobândită la Conferinţa de la Berlin în 1878 a însemnat concesii economice păguboase şi renunţarea la dreptul naţional asupra Dunării. Replica lui Eminescu din vârf de condei la asaltul marilor puteri asupra economiei naţionale – similar de altfel cu destinul României din zilele noastre – este totodată şi o călăuză pentru a înţelege mai bine interesele Europei, dacă nu şi o obligaţie morală de a reformula în memoria sa azi un răspuns românesc. Născut, între altele, din ambiţia lui Bismarck şi mutilat pentru cerşit şi conceput pentru a servi penetraţiei industriale austro-ungare şi germane, statul naţional român a rămas cu handicapul subdezvoltării, numit în termeni tehnici „dezvoltare naturală”.

Diferit de alţi junimişti, Eminescu nu a popularizat cu insistenţă cultura, filozofia sau economia germană fără a ţine cont şi de particularităţile româneşti în asimilarea unor modele străine de dezvoltare economică. Şcoala veche germană şi întregul curent de idei de formaţiune germană se bazează pe principii evoluţioniste de dezvoltare organică şi respinge orice formulă naţională, care ar încălca mersul natural al istoriei prin acte arbitrare, precum revoluţii sau intervenţii ale statului în economie. Şi Eminescu este adeptul acestui model al dezvoltării societăţii moderne pe cale evolutivă, dar nu fără a-i da o conotaţie românească. Marea popularitate a principalilor autori germani ai vechii şcoli eonomice, contemporani ai lui Eminescu, precum Fridrich List, Karl Knies sau Gustav Schmoller, şi orientarea lor naţionalistă îi fac să fie printre autorii preferaţi ai gânditorului român. În rafinarea ideilor lui List, interesul naţional al românilor a stat desigur pentru Eminescu mai presus decât naţionalismul german, trecând cu vederea peste maliţiozitatea lui List faţă de România. Nici că Dunarea ar fi pentru nemţi precum Nilul pentru egipteni şi nici că spaţiul german se întinde de la Helgoland la gurile Dunării nu au dat curs unei polemici din partea lui Eminescu vizând conceptul de imperialism continental german propagat de List. A-l aplica însă pe List, Eminescu recomanda pentru propăşirea economiei româneşti un protecţionism economic la scară mai mică, la nivelul României, tocmai pentru a asigura meşteşugului autohton şi agriculturii o posibilitate de dezvoltare organică şi firească. Europa visată de List este astăzi un mare spaţiu economic structurat la nivel intern după principii de liber-schimb şi diviziune a muncii, dar şi protecţionism faţă de exterior. Ironia soartei însă este că ceea funcţionează pe scară europeană în favoarea Germaniei este identic cu ceea ce nu rezonează pentru România pe aceeaşi scară. Eminescu nu ar fi agreat nici astăzi integrarea României în UE în maniera unui import brut de principii şi „forme fără fond”, ci ar fi sugerat implementarea aceluiaşi mecanism de piaţă aplicat cu succes în cadrul Europei, în favoarea centrului şi în detrimentul periferiei. De ce nu ar fi valabil, în interiorul frontierelor României, sub protecţia unui zid vamal pentru dezvoltarea agriculturii şi industriei, ceea ce este valabil pentru List prin definirea teritorială a unui univers european german. Eminescu ne-ar fi avertizat să nu confundăm politica mercantilă a Bruxelles-ului cu liberalismul politic şi orientarea culturală a României spre Occident.

Ceea ce este şi astăzi un pivot al economiei de succes germane în concepte teleogice de subordonare a statului sub principii canonice şi propensiuni de universalitate se prezintă pe aceeaşi linie de continuitate cu privaţiunile austerităţii. Definirea unor obiective – fie prin pactul fiscal sau alte exigenţe ale Europei – duc după dogma Bruxelles-ului, în ultimă instanţă, la subdezvoltare.

A înţelege mesajul lui Eminescu înseamnă a ne cunoaşte un interes naţional, articulat după o paradigmă de succes, fiind creatori ai unui drum românesc de propăşire în Europa şi mai puţin un ingredient în reţeta altora.

Radu Golban

Preluare: cotidianul.ro


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

7 Comments on Ar fi dorit Eminescu România în UE?

  1. Comparaţi :
    1)”Eminescu este o slugă a burghezo-moşierimii, partea cea mai reacţionară a acesteia, care n-a făcut altceva decât să otrăvească sufletul tineretului, prin opera sa fiind un adevărat premergător al fascismului românesc în haina legionară”- saul brukner, cunoscut cu numele de scenă politică ca silviu brucan, redactor şef la Scânteia stalinistă, ulterior 1989 fondator gds cu finantare Soros, marionetă a Noii Dezordini Mondiale neomarxiste, „dom’ profesor” fără studii universitare, mare guru democrat şi analist politic de talie mondială…
    2) „Eminescu nu ne mai poate apărea decât ca exasperant de învechit, iar cultura din ultimii ani, în luptă pentru integrarea europeană, nu doreşte decât să scape de tot ce este “învechit”- adică să fie progresistă! Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care în cultura română de azi doresc să-şi facă un nume bine văzut înafară, EMINESCU JOACĂ ROLUL CADAVRULUI DIN DEBARA” – Patapievici Horia, membru gds, ex. şef Institutul Cultural Român, Membru greu CNSAS, decorat de preşedintele Băsescu cu Steaua Romaniei !!!
    3)”…ăsta(!-Eminescu) a fost un radical care trebuie scos cu totul din cultura românească, opera lui având un efect paralizant pentru supravieţuirea spirituală a neamului. Din cauza lui Eminescu cultura românească este lipsită de viaţă, ea seamănă cu un depozit de muzeu sau cu un cimitir al pasiunilor stinse. Eminescu TREBUIE CONTESTAT şi DEMITIZAT, dar nu pentru RUDIMENTELE sale de gândire politică! Din acest punct de vedere el este REALMENTE NUL”– Preda Cristian – fost comunist de calibru greu, metamortfozat brusc în noaptea de 22-23 decembrie 1989 în democrat de dreapta, decan în Univ. Bucureşti, europarlametar, membru gds, mare susţinător al invaziei islamice în Europa !

  2. cetățeanul tulburat // 17 iunie 2016 at 7:48 // Răspunde

    Mi-l aduc aminte pe Brucan intervievat intr-o emisiune pe teme economice…și la întrebarea cum va arăta România peste 15 ani, economic? Iar el rânjind în silă, a spus că nici în 50 de ani nu va vedea România stabilă economic…
    Și au trecut 25 de ani de atunci .

  3. Un raspuns simplu ar fi Nu. Nu intr-o UE, precum cea actuala, golita treptat de valori, inundata de imbecilitatea omniprezenta a “corectitudinii politice” (in numele careia se comit cele mai scandaloase abuzuri si aberatii), nivelata mintal in stil aproape comunist (mai rau decat a reusit fosta URSS la apogeul ei) si care este impinsa de unii lideri nebuni catre prapastie. Marele Eminescu nu ar fi fost de acord cu o prezenta sinucigasa a tarii sale intr-o uniune care devine, pe zi ce trece, cu totul altceva decat ar trebui sa fie.

  4. Mihai Eminescu, a fost si este un AVATAR
    al neamului nostru
    iar toti cei care-l contesta sunt NIMENI!

    Zilele trecute citeam despre biserica din satul lui Eminescu, din Ipotesti, o biserica UNICA in lume.. pictorul, artistul care a efectuat pictura murala a facut abstractie de canoanele bisericesti si a pictat aureolele tuturor sfintilor cu NEGRU in semn de DOLIU pentru geniul plecat dintre noi.

  5. UN CETATEAN // 9 august 2016 at 15:17 // Răspunde

    NU !!!

Lasă un răspuns la cetățeanul tulburat Anulează răspunsul

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii