Cunoaste lumea

Noutăți

Turnul Eiffel, “made in” Reşiţa. DOCUMENTE și controverse… Merită să știi!

  •  
  •  
  •  

Sunt cei 324 de metri înălţime fabricaţi din oţel românesc de la Reşiţa şi de la Govăşdia, după o tehnologie inventată de inginerul român Gheorghe Pănculescu?

4_236854
Născut în 1844 în Vălenii de Munte, Pănculescu a plecat să studieze în străinătate și a absolvit Universitatea de Știință și Tehnologie din Zurich, iar apoi s-a alăturat companiei de inginerie „Société des Établissements Eiffel”, fondată de Gustave Eiffel, recomandat de celebrul poet român Vasile Alecsandri. În 1878, Pănculescu a revenit în România pentru a proiecta și construi linia de cale ferată dintre Predeal și București, pe care a terminat-o în mai puțin de un an, în ciuda contractului de cinci ani elaborat inițial; acest lucru este atribuit sistemului cu adevărat inovator de îmbinare a grinzilor de metal în faza de pre-asamblare.

6_236856
În 1879, Gustave Eiffel a făcut o vizită de documentare la casa lui Pănculescu din Vălenii de Munte, ceea ce este astăzi Muzeul Memorial Nicolae Iorga, unde i-a fost prezentată tehnologia utilizată de către Pănculescu pentru construcția liniei de cale ferată. EIFFEL a documentat contribuția lui Pănculescu în lucrarea sa intitulată „Communication sur les travaux de la tour de 300 m” scrisă în 1887. Aceeași tehnologie a fost folosită de către Eiffel în construirea Turnului Eiffel.

Gheorghe Pănculescu a devenit inspector general la CFR SA, operatorul căilor ferate române.

8_236858
Cercetarea semnificativă a acestei colaborări între Gheorghe Pănculescu și Gustave Eiffel a fost făcută de către Prof. Eugen Stănescu, director adjunct al Muzeului de Istorie și Arheologie din Prahova, România. Stănescu a plecat la Paris și a cercetat arhivele Eiffel, unde a dat peste documentul „Communication sur les travaux de la tour de 300 m” menționat și mai sus, care dă credit inovației făcută de Pănculescu și recunoaște rolul său crucial pentru finalizarea turnului.

thumbnail.asp
Referinţe în acest sens apar şi în ziarul prahovean Flamura Prahovei. Un film postat de un inginer francez arată că între proiectele lui Eiffel s-a aflat şi podul de la Ungheni de peste Prut. El arată că, în mai 1990, un milion şi jumătate de români au strigat “Unire” pe podul imaginat şi construit de Eiffel. În ce-l priveşte pe Gheorghe Pănculescu, foarte târziu, din 15 septembrie 2004, o şcoală din Vălenii de Munte datând din 1774 a primit numele de “Şcoala de Arte şi Meserii Gheorghe Pănculescu”, în semn de recunoaștere a geniului inventatorului născut în oraşul lor.
panculescu
Oamenii locului susţin cu tărie că oţelul din turn este românesc. Ba mai mult, se spune că pe fiecare piesă de metal ce compune turnul Eiffel scrie: ”Made în Reşiţa – România”. Pentru localnici, Pănculescu rămâne un erou. Cel care a construit Turnul Eiffel.

“Se spune că niturile au fost turnate la Govăjdia, lângă Hunedoara, deoarece Franţa nu avea siderurgie în anii 1800. Extracţiile de minereu de fier au început în anii 1820 în zona Teliuc, Ghelari, care au pus baza construcţiei turnului Eiffel ce a fost finalizat şi inaugurat în 1889. Vă spun sigur, întrucât am copilărit 14 ani în Hunedoara: baza structurii turnului a fost construită cu oţel de Reşiţa, este adevărat”, scrie inginer Adrian Boeriu.

Georgeta Panaitescu Iaz întăreşte cele spuse de Boeriu: “Am învăţat despre asta la facultate! Profesia mea este de inginer turnător, iar printre primele lucruri predate la cursul de Turnarea Metalelor a fost faptul ca Turnul Eiffel e de fapt făcut în România, la Reşiţa!”.

Toate acestea sunt contrazise de profesorul Ion Bocioacă, care a scris o carte despre inginerul Pănculescu. “Sunt 18.038 bare şi 2.5 milioane de nituri. Compania Eiffel a folosit oţelul în tehnologia Puddel”.

Nicolae Dani, care a făcut liceul în Reşiţa spune: “Cu siguranţă Govăjdia este locul unde s-au produs unele elemente pentru turnul Eiffel. Furnalul a fost primul cu flux continuu din Europa şi al doilea pe plan mondial. Normal că francezii nu vor recunoaşte acest lucru. Francezii sunt un popor care nu dau şi nu vor să dea dreptate străinilor niciodată, cred că ţine de mândria lor”.

793536-eiffel-tower-wallpaper
Până la finalizarea clădirii Chrysler din New York, în 1930, Turnul Eiffel a fost cea mai înaltă clădire din lume. Turnul a fost inaugurat, în anul 1889, cu prilejul Expoziţiei Universale de la Paris, care a celebrat 100 de ani de la Revoluţia franceză şi a fost considerat, de “boema” pariziană a timpului, „inutil şi monstruos”!

COCLUZIA: Turnul Eiffel, a fost categoric realizat după o tehnologie inventată în România de inginerul Gheorghe Pănculescu. Cât despre oţelul folosit in construcţia turnului, fabricat la Reşiţa … rămâne încă o controversă înclinată către un răspuns pozitiv, bazându-ne pe declaraţiile majoritare care susţin acest lucru.

reportaj de Madalina Corina Diaconu

Surse: romania libera, jurnalul national, digi24, wikipedia.org


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

17 Comments on Turnul Eiffel, “made in” Reşiţa. DOCUMENTE și controverse… Merită să știi!

  1. Macovei Chiriac // 20 mai 2015 at 13:29 // Răspunde

    Sunt hunedorean si prin plimbarile mele am fost si la Gavojdia,unde au functionat furnalele pentru a produce fonta! prin ani 1960 un batran ne-a povestit ca tatal lui si un unchi au lucrat la aceste furnale si au avut o comanda de fonta speciala pentru o lucrare din otel din Resitza si era nevoita sa toarne elemente pentru o lucrare masiva din Paris!

  2. daca pe sinele-.ce sunt ele, de la turnul eiffel este scris in romaneste..resita…este usor de dovedit francezilor unde au fost lucrate aceste fiare..!

  3. Nu scrie pe nici o piesa a Turnului Eiffel „Made in …” pentru ca nu s-ar fi scris in engleza, la mometul constructiei turnului Resita era un mare centru siderurgic, dar apartinea de imperiul Austro-Ungar, uzinele de la Resita erau austriece deoarece STEG (asa se numeau in epoca) tineau de Viena… deci exista posibilitatea sa fie material de la Resita in turn dar probabil ca in documente apare ca import din Austria…

    • Este o gogomanie, pe turn scrie clar de unde vine fierul „Pompey Dupont”. Nu mai credeti toate prostiile doar pentru ca e scris pe un sit web.
      In 1889 Resita nu era in Romania.

  4. Codrtuta Barbos // 21 mai 2015 at 8:46 // Răspunde

    De ce nu se scrie si in engleza? Ceva dovezi trebuie så fie! Noi, romanii suntem de vinå cå nu ne låudåm si nu documentåm nimic, suntem nepåsåtori! Sper så ne schimbåm atitudinea

  5. florin stan // 21 mai 2015 at 17:14 // Răspunde

    sunt resitean ,am lucrat si la combinat,am terminat lic de profil metalurgic,am vizitat La Tour Eiffel si cunoscand legenda otelului de Resita am cautat vreun indiciu.Din pacate nu am gasit nicio inscriptie care sa ateste acest lucru! Desole!

    • Sunt Roman si traiesc in Franta de peste 20 de ani (si e prima oara cand aud prostia asta cu Resita). Mi ar fi placut sa fie adevarat, dar nu este. Resita in 1889 nu era in Romania si apoi de ce sa fi scris in engleza ? Se stie cu exactitate cantiatea de fier cumparata de la „Forges et Usines de Pompey „Fould-Dupont””, ba mai mult se stie si de unde a fost adus minereul de fier : din Algeria, de la minele Zacar si Rouina.

  6. Legendà nationalistà simpaticà, dar legendà.
    Dacà Gheorghe Pànculescu a contribuit cu tehnologia sa este greu verifiabil, însà provenienta materialului siderurgic este mai usoarà.

    El provine, atestat de un contract exclusiv, de la furnalele înalte ale firmei Fould-Dupont, de la Pompey în Meurthe-et-Moselle, furnizorul atestat al Ateliers de Lévallois-Perret, propietatea lui Gustave Eiffel, unde s-au fabricat esentialul pieselor turnului Eiffel (7.300 de tone din cele 10.100 în total).

    Era un „fer puddlé”, adicà fier brasat si subtiat în stare lichidà. Inscriptia „« Forges et usines de Pompey – fournisseur des fers de la tour » este încà vizibilà pe plàci de pe turn. CIar asigurat deci de siderurgia francezà (cea inexistentà în anii 1800 🙂 ).

    Se pare cà tehnologia dezvoltatà de Anghel Saligny, pionier al betonului armat, al prefabricatelor si al structurilor metalice inedite, l-ar fi influentat pe Eiffel.

  7. Eugen Stanescu n-a fost niciodata la Paris.Eiffel a coordonat lucrarile la calea ferata Ploiesti-Predeal 1878-1879 A construit podul de la Campina.Despre Resita,cititi studiile ing.Dan Perianu,din Resita|Ing.Panculescu si-a terminat studiile la Muchen 1873,nu la Zurich.Pe internet este publicata cartea lamuritoare ,Ion Bocioaca.Ioan Grigorescu a facut un excelent film” Micul Eiffel”

  8. In fine! Un resitean,alaturi de Dan Perianu,lamureste enigma fierului de Resita!Multumesc Mircea!

  9. In acest document: „La tour de trois cents mètres”
    http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k106381w/f59.vertical

    Nu gasim nici o referire legata de Pănculescu sau orice alta legatura cat de mica cu Romania.

  10. Cristian-Gabriel // 4 octombrie 2017 at 1:13 // Răspunde

    Există adevăr în afirmații. De-a lungul timpului s-au pierdut documente (sau au fost ascunse de către francezi) însă un mare sâmbure de adevăr există în tot ce se relatează în articol. Eiffel a solicitat diferite tipuri de rețete în vederea construirii simbolului expoziției iar la 1887 (cu doi ani înainte de aceasta) avea să prefere pentru baza turnului său rețeta reșițeană Reșița 24.
    Primul nivel al turnului este ridicat pe baza rețetei reșițene nefolosind în acest scop oțel adus de la Reșița. Oțelul a fost turnat în Franța. Deci rețeta este contribuția reșițenilor. Afirmațiile mele se bazează pe studiile și cercetările profesorului doctor în istorie Ionel Bota.
    Ce spunea un domn mai sus despre faptul că Reșița nu era în România e gogomănie, la fel am putea spune despre tot spațiul românesc că nu era România (statul român a apărut la 1859 prin unirea a două dintre principatele românești nu? Hm… Oare de ce le numim românești dacă nu erau în România?) dar faptul că teritoriile noastre au fost mereu sub ocupații străine sau au fost integrate altor puteri europene nu ne obligă să refuzăm existența românească în aceste teritorii. Noi am fost mereu aici.
    Toate cele faine tuturor!

    • Draga Gabriel, nu stiu unde ai facut tu istorie sau in ce tara te-ai nascut, dar pentru cultura ta generala Resita NU a facut parte din Romania decat dupa 1918. Cand s-a facut turnul era parte a imperiului austro-ungar.

  11. Fals ! Cititi pe wikipedia, piesele sunt facute de o fabrica situata intr-o sudurbie a Parisului, iar minereul este extras sin 3 mine care nu au nici o legatura cu Romania. Pe cele 4 laturi sunt scrise numele a 72 de persoane care intr-un fel sau altu l-au ajutat/influentat pe Eiffel, dar nu si al Romanului.

  12. Până una alta în anii în care a fost construit Turnul Eifel Banatul nu era parte a României. Și oricum nici expresia , ”made in…” nu intrase în modă.

  13. Cristian-Gabriel // 2 decembrie 2018 at 23:54 // Răspunde

    Lângă Reșița m-am născut, pentru cultura ta generală. Comentariul meu anterior atingea aspectul românismului dar, probabil afirmi în continuare că nici Timișoara, nici Sibiul, Clujul, Alba-Iulia, etc. n-au făcut parte din România pentru că, nu-i așa? erau sub dominație austriacă. La fel și Iașiul, înainte de 1859 n-a făcut parte din România sau Craiova la aceeași vreme, nu? Păi România asta am desenat-o sau a încolțit doar la 1918? Poate eram mai explicit dacă spuneam Dacia și nu România. Despre ce aiureli vorbim? Bine, naibii, că am completat țara asta la 1918 pe 1 decembrie că dacă se întâmpla cu o zi mai devreme unirea, probabil, țara se numea acum Andreea și nu ne mai contraziceam. Pfff….

Lasă un răspuns la ion Anulează răspunsul

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii