Noutăți

Secretele calendarului dacic. Ce legături existau între templele din Sarmizegetusa Regia şi felul în care strămoşii noştri calculau trecerea timpului

Vechile temple din Sarmizegetusa Regia şi altarele celorlalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au dat naştere unei serii nemărginite de ipoteze şi interpretări. Unii istorici au atribuit sanctuarelor antice rolul de calendare, iar teoriile asupra modului în care strămoşii noştri măsurau trecerea timpului sunt numeroase.

Cea mai cunoscută relatare despre modul în care dacii se raportau la ştiinţă i-a aparţinut istoricului roman Iordannes şi datează din secolul VI. Autorul lucrării „Getica” îi prezintă pe dacii din vremea regelui Burebista şi al sfătuitorului său Deceneu ca fiind oameni instruiţi şi buni cunoscători ai ştiinţei şi ai naturii.

Iordannes susţinea că geţii cunoşteau semnele zodiacului, mersul planetelor şi aveau propriul calendar.

Deceneu i-a instruit, susţinea istoricul, în filosofie, ştiinţă, etică şi logică şi, „demostrându-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cît globul de foc al soarelui întrece măsura globului pămîntesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele trei sute şi patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit pînă la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc”, informa Iordanes, în Getica.

Lucrarea autorului din Evul mediu timpuriu este contestată de istorici ca fiind bazată pe relatări fictive şi eronate.

Alţi cercetători au folosit însă informaţiile oferite de Iordannes şi de istoricii din Antichitate pentru a susţine propriile teorii legate de calendarul pe care l-ar fi folosit strămoşii noştri. S-au bazat în ipotezele lor şi pe rămăşiţele sanctuarelor misterioase care se află în incinta sacră a Sarmizegetusei Regia.

„Confirmarea cea mai strălucită a spuselor lui Iordanes despre preocupările ştiinţifice (şi în special astronomice) la daci o constituie însă marele sanctuar rotund din incinta sacră a Sarmizegetusei. Considerat multă vreme ca o enigmă, lui i s-au atribuit, ipotetic, cele mai diverse destinaţii, de la aceea de circ până la aceea de necropolă sau de altar al zeului solar.

Academicianul C. Daicoviciu a făcut un mare pas înainte afirmând legătura acestui sanctuar cu calendarul. În realitate e vorba nu numai de o simplă legătură; monumentul e un adevărat sanctuar-calendar al dacilor”, afirma Hadrian Daicoviciu, în volumul „Dacii” (1965, Editura Ştiinţifică).

Citeste mai mult: Adevărul


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii