Noutăți

Românce faimoase (XII): Iulia Hașdeu, prima româncă la Sorbona

Iulia Hașdeu, fiica savantului și scriitorului Bogdan Petriceicu Hașdeu, s-a născut la București, la 14 noiembrie 1869. Mama sa, Iulia, provenea dintr-o familie din Ardeal, numită Faliciu.

Iulia a fost un copil supradotat: la opt ani a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare; la 11 ani, a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”, în paralel urmând cursurile Conservatorului de muzică din București, după care a plecat la studii la Paris. A fost prima româncă care a studiat la Sorbona, uimindu-și profesorii în primul rând cu vârsta fragedă la care a fost acceptată în faimoasa instituție de învățamânt – 16 ani. „Aici profesorul Maurice Albert este cel care i-a descoperit geniul literar. În acelaşi an se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie de la Sorbona, participând şi la cursurile de la École des Hautes Études din Paris. Începe pregătirea pentru teza de doctorat, cu tema Filosofia populară la români: logica, psihologia, metafizica, etica şi teodiceea. A ţinut la Sorbona două conferinţe, cu temele Logica ipotezei şi A doua carte a lui Herodot, vădind un talent oratoric deosebit. Îndrăgostită de limba şi cultura franceză, dar mai ales de trei mari personalităţi, Napoleon I, Ferdinand de Lesseps şi Victor Hugo, Iulia Hașdeu a suferit profund la trecerea în nefiinţă a lui Hugo, idolul ei.” (melidonium.ro)

Iulia_Hasdeu_as_a_student_in_ParisIulia Hașdeu, studentă la Paris

A scris în limba franceză și română. S-a manifestat în muzica și pictură, avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată de filosofie.

S-a stins din viață în 1888, la vârsta de 19 ani, doborâtă de tuberculoză. A fost înmormântată la Cimitirul Bellu din București.

“După moartea Iuliei, părinţii descoperă pe caietele ei, niciodată controlate, opera literară: poezii, proză şi teatru, gânduri, idei pe care Iulia le avea le aşternea pe hârtie. După 100 şi ceva de ani, după un secol, toată opera poetică a Iuliei a fost adunată la un loc într-un volum bilingv, aşa cum au fost scrise ele, în original, în limba francează şi traducerile.” (istorie-pe-scurt.ro)

img111
Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea fiicei sale, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina și l-a numit Castelul Iulia Hașdeu. Se presupune că atât castelul de la Câmpina cât și cavoul Iuliei de la Cimitirul Bellu au fost construite după directivele riguroase ale spiritului defunctei, transmise în cadrul unor ședințe de spiritism. Tatăl Iuliei a crezut cu tărie în aceste ședințe de spritims pe care le-a organizat toată viața, din dorința de a rămâne în legătură și de a dialoga cu fiica sa.

reportaj de Mădălina Corina Diaconu

surse: istorie-pe-scurt.ro, melidonium.ro, wikipedia, Asociația Culturala Iulia Hașdeu


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa
A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

1 Comment on Românce faimoase (XII): Iulia Hașdeu, prima româncă la Sorbona

  1. Iulia Hasdeu este a patra generaţie de cărturari din celebra familie Hasdeu.
    Străbunicul ei, Tadeu Hasdeu, a fost scriitor de limbă polonă. Numele lui se regăseşte în manualele de literatură poloneze.
    Bunicul ei, Alexandru Hâjdău, a fost scriitor de limbă rusă.
    Tatăl ei, Bogdan Petriceicu Haşdeu, este unul din cei mai mari cărturari ai neamului nostru.
    Geniul lui polivalent s-a manifestat din adolescenţă.
    La 14 ani scria deja studii de mitologie comparată.
    Iar Iulia Hasdeu a fost ca un meteor. A luminat cu o sclipire genială, apoi s-a dus la stămoşii săi Alexandru şi Tadeu.

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*