Cunoaste lumea

Noutăți

O sabie a lui DECEBAL în Muzeele Vaticanului?

  •  
  •  
  •  

Articol preluat din revista ISTORIE INEDITĂ (disponibilă aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html) Istoria (sau povestea) începe cu umanistul, istoricul și preotul sas Johannes Lebellius, unul dintre propagatorii luteranismului în Transilvania, alături de Johannes Honterus. Născut în cetatea Bistriței, în anul 1490, Lebellius a scris în jurul anului 1545 o istorie a orașului Tălmaciu („De oppido Thalmus”) păstrată în manuscris și tipărită la Sibiu de comunitatea sașilor transilvăneni abia în anul 1779, când guvernator era Baronul Samuel von Brukenthal.

În cartea sa, Lebellius afirma că cetatea Tălmaciu ar fi fost întemeiată de coloniștii evrei refugiați din Palestina după răscoala evreilor și distrugerea templului din Ierusalim de către împăratul roman Titus, în anul 70 d.Hr. După multe peregrinări pe teritoriile din afara Imperiului Roman, purtătorii odoarelor religioase salvate din templu ar fi fost primiți de regele Decebal pe teritoriul Daciei. Regele le-ar fi permis să înființeze o cetate aproape de intrarea râului Olt în defileul Carpaților. Numele noii cetăți ar fi fost Thalmus, amintind de „Talmud”, cartea sfântă a evreilor. Nu avem prea multe informații privind rolul jucat de evrei în războaiele duse de romani împotriva dacilor. Puținele surse păstrate amintesc mai degrabă de soldați evrei care luptau în legiunile romane.

sabie decebal

Pentru că Ungaria fusese înfrântă de turci în bătălia de la Mohács, în anul 1526, Reforma s-a extins în Transilvania, sașii părăsind catolicismul și trecând la luteranism, iar ungurii trecând la calvinism.

În anul 1846, comunitatea evreilor liberi din localitatea Mănăstireni (Liberis Monastirensis Hebreorum), din apropiere de Orăștie, adresează o scrisoare în limba latină contelui maghiar József Kemény (1795 − 1855). În această scrisoare se afirma că „Sabia Regelui Deceballus” ar fi fost păstrată din generație în generație de conducătorii comunității evreiești din Transilvania, ascunsă între sulurile Thorei (între rimonim și et-hayim). Sabia din fier avea o inscripție cu alfabet grecesc: Dekbalos Dokoioni.

text scrisoare rabin

Condusă de rabinul din Teiuș, delegația evreilor a continuat demersurile la Dieta Transilvaniei din Cluj, apoi la Dieta Ungariei de la Budapesta. Textul scrisorii în limba latină s-ar afla în colecțiile Bibliotecii Naționale a Ungariei.

Dar apoi a izbucnit revoluția maghiară de la 1848, iar minoritățile − șașii, evreii, țiganii, o mare parte a secuilor − s-au simțit mai aproape de idealurile majorității românești decât de tendințele hegemoniste și expansioniste maghiare. Astfel, în apropierea orașului Seged au fost aduși 112 revoluționari români și 42 de evrei care au fost condamnați la moarte de „revoluționarii” maghiari. Întrebați de ce vor să moară pentru un rege care nu este al lor, evreii au răspuns că ei au fost primiți aici de „fratele lor din vremurile de demult”, care i-a tratat cu ospitalitate și le-a dat voie să întemeieze o cetate. Fără să se lase ispitiți de ofertele maghiare, evreii ar fi murit strigând: „Le`Hachaym Melek Dekbalos”, adică „Trăiască Regele Decebal”.

Aceste informații se găsesc în „Studiile de istorie a Transilvaniei”, carte publicată de istoricul József Kemény în limbile latină și maghiară, în mai multe ediții, începând cu anul 1850.

După înfrângerea revoluției maghiare, sabia lui Decebal ar fi ajuns într-unul dintre Muzeele Vaticanului, fiind expertizată de arheologi italieni, austrieci, maghiari etc. Pe tăișul sabiei s-ar fi aflat celule umane, fapt care ar fi permis geneticienilor să coroboreze informațiile cu rezultatele obținute prin analiza unor fragmente osoase atribuite regelui dac Diurpaneus-Decebalus.

Un articol de Prof. dr. Mihai Popescu

Revista ISTORIE INEDITĂ poate fi achiziționată online de pe site-ul Dacia Art (Aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html) sau din magazinul LUPUL DACIC, deschis în București, pe strada Smârdan nr 29, în Centrul Vechi

Coperta fata


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

4 Comments on O sabie a lui DECEBAL în Muzeele Vaticanului?

  1. Ar fi frumos sa fie adevarat…
    Sabia sica din poze e departe de a fi o sabie de rege…dupa cum stim armurierii de la vremea aceea lucrau oarecum pt rege.Sunt sabii sica cu mult mai frumoase decat sabia asta…
    Daca sabia e intr-un muzeu de ce nu se poate vedea?Daca are si inscriptie care poate confirma lucrul asta…credca atragea de mult atentia.

  2. Diac Stefan // 20 mai 2018 at 14:16 // Răspunde

    Cum te asteptai sa arate o sabie veche de 2000 de ani?
    „Aurul atrage razboaie insa cu fierul le castigam!” Asa spuneau spartanii moneda de schimb la ei era din fier iar aurul nu prea era folosit. Multe din monedele spartane erau facute din fier sau bronz insa foarte rar sau deloc din aur sau argint.
    Apoi regele Carol I a preferat ca coroana lui sa fie facuta din otel si nu din aur incat ce conteaza daca nu e frumoasa important e ca a folosita de insusi Decebal.

  3. Cauta pe internet sa vezi mai multe modele de pumnale sica si ai sa intelegi.
    Sunt foarte multe care sunt mult mai reusite ca model fata de asta.
    O simpla vizita la muzeul din Alba-iulia si Deva o sa te faca sa intelegi ce bijuterii faceau oamenii aia la Sarmisegetuza.
    Intre uneltele de fier gasite la Sarmisegetuza si cele din cetatea Capalna e o diferenta mare ca aspect,concluzia la Sarmisegetuza au lucrat adevaratii mesteri ai vremii…
    Era si firesc ca in capitala sa fie spuma,deasta spun ca mi-e greu sa cred ca e sabia lui Decebal.
    Pe columna sabia cu care se sinucide are o cu totul alta forma,o tipologie diferita fata de asta,model care e reprezentat si pe columna si care s-a regasit si prin sapatura arheologica.

  4. Imaginea este preluată de pe un site de licitatii, Hermann Historica, o găsiţi dacă daţi căutare pe „Dakisches Krummmesser”, aşa am găsit-o din aproape în aproape. A fost vândută în 11 aprilie 2008.

    https://www.liveauctioneers.com/item/5025593_200-dakisches-krummmesser

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii