Cunoaste lumea

Noutăți

Imaginează-ți: În secolul trecut IMIGRANȚII ITALIENI se înghesuiau la granița ROMÂNIEI, pentru un loc de muncă! DEZVĂLUIRI

  •  
  •  
  •  

La mijlocul secolului trecut nu italienii îi considerau pe români infractori şi criminali, ci vameşii români se străduiau să ţină italienii departe de frontierele României, pentru a evita o invazie a lor. Aceştia creau o grămadă de probleme, fiind violenţi şi indisciplinaţi. Poveştile acestor oameni fără căpătâi se împletesc cu ale dizidenţilor politici faţă de regimul lui Mussolini, care îşi aduceau cu ei problemele în dictatura generalului Ion Antonescu.

De curând, un ziar italienesc a publicat un articol în care se arată că problema imigranților, a celor care caută un loc de muncă mai bine plătit, nu este o problemă a prezentului ci se repetă cu fiecare ciclu istoric, sau mai bine spus, cu fiecare generație. Se știe că în prezent problema imigranților români în Europa este una serioasă, cu argumente pro și contra, mai multe cele contra. Dar cum râmâne cu imigranții țărilor europene în România? Și nu o imigrare de ieri, de azi, ci de secole.

O mare parte din românii imigranți s-au stabilit și încă se stabilesc în Italia, dar există și reversul medaliei.

Cum spuneam mai sus, într-un ziar italienesc, „La Repubblica Parma”,  este publicat de curând un material care readuce în atenția publică problema imigranților, dar nu a celor din România în Italia, ci a celor din Italia în România. Stefania Parmeggiani notează în articolul său: „În 1942 Ministerul de Interne al Italiei a încercat să oprească emigrarea italienilor în România, unde aceştia erau prost văzuţi. În Bombay, de exemplu, cine avea de-a face cu proxenetismul era numit ‘italian’. Documente dintr-o epocă în care cei care treceau graniţele erau săracii Italiei, când criminali, cănd victime ale fărădelegilor.

La mijlocul secolului trecut nu italienii îi considerau pe români infractori şi criminali, ci vameşii români se străduiau să ţină italienii departe de frontierele României, pentru a evita o invazie a italienilor. Aceştia creau o grămadă de probleme, fiind violenţi şi indisciplinaţi. Poveştile acestor oameni fără căpătâi se împletesc cu ale dizidenţilor politici faţă de regimul lui Mussolini, care îşi aduceau cu ei problemele în dictatura generalului Ion Antonescu.

italieni-migranti
Ştearsă complet din memoria Italiei, răsturnând prejudecăţile, chestiunea emigraţiei italiene în România iese din praful aşternut pe documente aflate la Arhivele de Stat ale Italiei, prin intermediul expoziţiei ‘Urme ale emigrării italiene şi din Parma, între secolele al XVI-lea si al XX-lea’. Peste o sută de documente, multe dintre ele inedite. Printre acestea, o scrisoare cu ştampila Ministerului de Interne Italian, trimisă în 28 august 1942 către toate chesturile de poliţie din Italia. Ministerului de Afaceri Externe, Guvernului Dalmaţiei, Direcţiei de poliţie din Zara şi către Înaltul Comisariat din Lubliana. Ordinul era extrem de precis: să se ia măsuri pentru ca cetăţenii italieni să nu emigreze în România.

Carmine Senise, unul dintre participanţii la complotul împotriva lui Mussolini, fiind însuşi cel care a propus arestarea Ducelui la Vila Savoia, a fost înaltul reprezentant al poliţiei italiene care condamna comportamentul italienilor care emigrau în România: „Legaţia italiană din Bucureşti raportează că cetăţeni italieni sosiţi în România cu viză temporară, după expirarea permisului de şedere nu părăsesc România, provocând probleme cu autorităţile de poliţie din România, pentru comportamentul şi ţinuta lor nu întotdeauna exemplare, dar şi pentru implicarea acestora în activităţi încă neclare”. Situația îl îngrijora foarte mult: „Având în vedere afluxul tot mai mare de italieni către România se dispune ca cererile de călătorii în străinătate să fie evaluate cu deosebită severitate, în special cu privire la comportamentul moral sau convingerile politice ale celor interesaţi precum şi motivele invocate pentru călătorie. Doar cererile care vor dovedi un caracter imperativ şi de necesitate absolută vor ajunge la Oficiul de Paşapoarte din Ministerul de Externe.”

Un exemplu al comportamentului care scandaliza opinia publică, poate fi şi o altă scrisoare din expoziţie, a consulului italian din India, care în 1893 informa patria-mamă că în Bombay toţi cei care aveau de-a face cu proxenetismul erau numiţi „italieni”. O asociere de idei deloc măgulitoare dacă eşti italian.”

OrizzontiTestatagenRO
Ziarul de limba română din Italia „Orizonturi culturale italo-române” a publicat un material în care se arată o emigrare a italienilor spre România cu mult înaintea anului 1942 menționat în articolul mai sus citat.

Un document diplomatic italian despre români, redactat de inspectorul emigraţiei G.E. di Palma di Castiglione în „Buletinul Emigraţiei”, Roma, 1912, este titlul unui volum despre emigraţia italiană în România, semnat de Corina Ţucu şi apărut la Editura Pro Universitaria, 2012. Publicăm mai jos, un fragment din studiul autoarei referitor la partea a doua a raportului redactat în 1912 de către inspectorul emigraţiei G.E. di Palma di Castiglione.

„A doua parte a raportului redactat în 1912 de către inspectorul emigraţiei G.E. di Palma di Castiglione în ‘Buletinul emigraţiei’ din Roma, se referă la minoritatea italiană din România, rezultat al unei imigraţii de generaţii: Gli italiani in Rumania. Se preciza de la început că nu se ştie cu exactitate numărul lor, dar se presupunea că erau, la 1912, circa 8.000.

În ceea ce priveşte provenienţa şi meseriile, documentul clarifica elocvent: emigranţii italieni în România acelor ani proveneau din Udine în marea majoritate – deci erau friulani, oameni de la munte obişnuiţi cu greutăţile, cei mai pricepuţi cioplitori în piatră – şi astăzi mozaicarii de la Spilimbergo fiind căutaţi în toată lumea. Urmează apoi Veneto cu provincia Belluno, tot o zonă montană, Treviso şi Rovigo – de unde proveneau ţăranii care erau obişnuiţi cu lupta cu natura Deltei Padului şi care găseau nesperat pământ fertil în România, puţini emiliani din Bologna şi mai puţini italieni din Ancona sau din Bari, adică Italia centrală sau meridională. Emigra Italia de Nord în România. Emigrau friulanii şi veneti.

Meseriile lor nu puteau fi decât cele tradiţionale din provinciile italiene de origine, adică zidari, cioplitori în piatră, abili artizani în finisaje artistice, cum este cel în stuc – de unde şi numele de stucatori, specialişti în exploatarea şi prelucrarea lemnului.

La Galaţi exista banca comendator-ului A. Dall’Orso. Desigur, se făcea distincţia între coloniile fixe şi emigraţia temporară. Dintre coloniile fixe, cum e de presupus, cea mai importantă şi mai bogată se găsea la Bucureşti. În lucrarea Veneti in Romania am ţinut să subliniez importanţa acestei ‘colonii’ prin evidenţierea mormintelor somptuoase care aparţin membrilor săi la cimitirul Bellu Catolic .”

italieni_1
Dacă studiem mai adânc acest flux de imigranți italieni către România, vom găsi documente mult mai vechi prin care prezența cetățenilor italieni în Țările Române a început cu secole în urmă. În publicația „Redescoperă Bucureștiul de altadată”(metropotam) este redat un astfel de articol, publicat în 27 mai 1932.

„Destinul a binevoit să le dea nume ca Fotino, Pesamosca ori Marino și să-i trimeată prin Brașov, Bucuresci ori Țara Hațegului. Nu ca turiști, ci ca pietrari, tăietori de lemne, agricultori și, mai rar, actori. Ei sunt imigranții italienii din România, care și-au părăsit patria pentru un trai mai bun pe darnicele noastre plaiuri.

D’apăi italieni au venit de mult pe tărâmuri românești (să ne amintim de Anton-Maria del Chiaro, secretarul domnului nostru Constantin Brâncoveanu). Dar imigrațiunea actuală își are originea în secolul trecut. Astfel că, din 1860 până acum 12 ani (1920), au venit la noi 60.000 de italieni. Cei mai mulți își au obârșia din zona Veneția-Friul și alte regiuni din nordul Cizmei.

Majoritatea erau de condițiune modestă, dar înzestrați cu hărnicie și pricepere pentru varii profesiuni. Zidari, pietrari, faianțari, agricultori, sau … de ascuțitori de umbrele.

Dar unde ii găsim pe imigranți sau pe urmașii lor? Peste tot unde e rost de lucru. Scot piatra la Greci (Tulcea), unde localnicii le zic „broaștele”, muncesc pământul pe lânga Craiova sau prin Moldova, taie lemne în Hațeg… Iar la Peleș au fost zidari, după cum scrie regretata noastră regină și poetesa Elisabeta (Carmen Sylva).

 
Cam toate astea, cu excepțiunea extragerii de piatră, fac italienii și pe la Bucuresci și impregiurimile capitalei. În orașul nostru există vreo 7.000 de macaronari, oameni destoinici majoritatea. Muncesc greu, merg duminică la biserica lor din buricul urbei, dar știu și de distracțiune!

Nu toți italienii veniți la noi sunt fără studii superioare, iar mulți dintre fii de pietrari și agricultori macaronari sunt români cu diplomă. Ați auzit poate de Mihai (Mișu) Fotino, actor la Brașov și tata al unui prunc de doi ani, cu același nume… Să-i urăm ca fi-su să-i calce pe urme, ba chiar să-l întreaca în renume!

Iar din trecutul nu tare îndepărtat, să ni-i amintim pe Giulio Magni (arhitect șef al capitalei și ”părintele” Halei Traian) și pe Luigi Cazzavillan (care a fondat foaia Universul, în 1887).

În concluziune, mulți italieni și-au făcut un cheag aici, au ajuns persoane respectate și nu se mai întorc în satele și orașele din Peninsulă. Decât pentru a-și petrece concediul cu neamurile. Cum și românii noștri, câti ies  la plimbare prin lume, nu merg în Italia decât ca turiști.

Păi cine a auzit să plece cineva la lucru, din România în Italia?”

de-vei-lua-aminte-la-greseli_1_fullsize-horz
Autorul italian Andrea Bajani, vorbește de aceeași problemă a imigranților italieni în România, în cartea sa „De vei lua aminte la greşeli”, apărută recent la editura Humanitas, pentru care scriitorul s-a documentat în 2006 în România. A locuit un an în București și a călătorit în orașe precum Craiova, Galaţi şi Timişoara pentru a-și întări documentația asupra imigranților italieni de pe teritoriul țării noastre. El notează în volumul său: „În Italia se vorbeşte doar despre imigranţii români şi, din păcate, nu de bine şi într-un fel lipsit de inteligenţă, în opinia mea. Niciodată nu se vorbeşte însă despre italienii din România. Italia are aroganţa unei ţări coloniale, mai puţin încercate economic. Ce m-a interesat a fost să ajung la o intersecţie. În Torino, unde locuiesc, cei mai mulţi imigranţi sunt cei de origine română. Iar italienii din România sunt şi ei numeroşi. Am căutat acest paralelism. România trăieşte astăzi ceea ce Italia a trăit în anii ’50: trecerea la o economie a consumului accelerat, o schimbare violentă. Povestea a început când o prietenă italiancă mi-a spus că mama ei lucrează la Satu Mare, la o fabrică de ciorapi deţinută de un italian. Aşa am luat decizia de a veni în România, în 2006, să pot vedea lucrurile cu ochii mei, să descopăr această ţară – şi a fost o mare descoperire, m-am îndrăgostit de România. Apoi, e obligatoriu să priveşti lucrurile din exterior, să încerci să schimbi perspectiva ca să-ţi înţelegi ţara în profunzime. O poţi face numai privind Italia în raport cu celelalte ţări, fiindcă identitatea se măsoară întotdeauna în raport cu alţii.”

Așadar…..mai întâi au fost imigranții italieni în România. După sute de ani, a fost invers!

Un articol de Mădălina Corina Diaconu

surse foto: farnesina, parma.repubblica.it, metropotam,


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

25 Comments on Imaginează-ți: În secolul trecut IMIGRANȚII ITALIENI se înghesuiau la granița ROMÂNIEI, pentru un loc de muncă! DEZVĂLUIRI

  1. marius lungu // 28 mai 2015 at 10:27 // Răspunde

    interesant este ca italienii care au emigrat aici au fost asimilati de catre romani adica mai sunt putini vorbitori de limba italiana , iar traditiile lor de asemenea s-au modificat in timp iar asta …in mai putin de 100 de ani …

  2. carmen chioran // 28 mai 2015 at 14:22 // Răspunde

    DA,e bine de retinut ….

  3. Buna ziua,
    As putea prelua acest articol (bineinteles, citand sursa si autorul) intr-un ziar local?
    Sunt student in Italia si am o pagina saptamanala intr-un ziar local din Romania.
    Cum in pagina vorbesc destul de mult despre romanii din Italia, despre asemanrile si deosebirile intre „noi” si „ei”, acest articol ar veni manusa pe profiulul paginii.
    Se poate?
    Multumesc!

    pagina unde mai adun ce scriu la ziar:
    https://studentinitalia.wordpress.com/

  4. Este interesant faptul ca cei mai multi imigranti italieni provin din zona de nord a Italiei, adica regiunea in care, cel mai probabil, se regaseste cea mai mare influenta genetica a celor plecati de pe meleagurile Carpato-Danubiene.

  5. Amara consolare.

  6. Strabunicii mei erau italieni. Emigrati in Romania in anii 1900.. persone normale, muncitoare,respectoase. Cu copii care au avut cariere importante. Deci nu toti emigrantii vin cu intentii rele, nici la noi si nici in alte tari. Doar ca din pacate e si multa pleava intre ei

  7. Tavi din Constanta // 28 mai 2015 at 22:34 // Răspunde

    De fapt si de drept primii „italieni” sositi pe meleagurile noastre au fost legionarii lui Traian, care n-au prea plecat cu mana goala de aici. Au muls si zmuls cam tot ce-au putut, cica civilizand-o (prin jaf, cam cum fac astia acum cu noi) chiar daca zona aflata sub controlul lor era mult mai mica decat teritoriul actual al Romaniei Mari. Roata se invarte si acum a sosit randul lor sa isi mai plateasca din datorii (a se citi karme) si sa ii gazduiasca si hraneasca pe ai nostri si sa sufere de pe urma lor, asa cum au tras-o mai intai strabuneii nostri acum 2000 de ani. Vorba aia: bine faci, bine gasesti, rau faci, rau gasesti. Iar despre friulanii veniti acum 100-200 de ani la noi, credeti ca e intamplator? E clar ca exista inca legaturi karmice intre noi si italieni in general, care acum in pragul unui nou inceput (a se citi apocalipsa) trebuie arse.

    • Este gresit si urat ceea ce presupui, Tavi. Sigur ca sunt romani infractori in Italia, asa cum sunt si albanezi, marocani si mai ales italieni. Dar Italia nu „sufera” de pe urma romanilor, ci trage foloase. La ora actuala cea mai buna forta de munca din aceasta tara este constituita din emigranti (inca) iar cei mai multi romani care traiesc acolo, MUNCESC.

      • Tavi din Constanta // 31 mai 2015 at 10:40 // Răspunde

        Victor, dar chiar am veri care MUNCESC in Italia si Spania, pentru ca in Romania n-au mai gasit de lucru, combinatul la care lucrau de ani de zile fiind taiat si dat la fiare vechi, ei ramanand someri intr-o zona cu monoindustrie. Nu am afirmat ca toti romanii din Italia sint raufacatori si nici ca e bine ca Italia sufera de pe urma faradelegilor romanilor. Italienii, indiferent cat de bine ar munci romanii, inca nu ii vad bine pe ai nostri p-acolo, afirmand ca le-au luat locurile de munca. Cunosc tineri romani care au facut de mici scoala in Italia (si la vremea aia profesorii si colegii lor erau deschisi si prietenosi cu ei si se purtau cu ei ca si cum ar fi fost de-ai lor) si apoi liceul si chiar au MUNCIT acolo, dar au preferat sa se intoarca cu familia in tara, din cauza ca au simtit cum s-a schimbat in timp inima italianului de rand cu privire la romani. De ce italienii ii impusca in plina strada ca pe niste caini turbati pe romanii nevinovati si muncitori? Italia trage foloase din taxele pe care le incaseaza de pe urma muncii romanilor, dar multi italieni sint sau devin romanofobi si asta nu doar din cauza faptelor rele ale unor romani certati cu legea. Poate ca statul italian e multumit de prezenta romanilor muncitori, dar italianul de rand inca nu. Pacat ca acest articol nu e citit chiar de italieni, ei (fiecare individ in parte) ar trebui sa devina mai toleranti, ca doar si ei au fost in aceeasi situatie, si sa vada si partea plina a paharului.

  8. Pai da ca pana dupa Mussolini a fost saracie iar italienii faceau exact ce faceau romanii dupa revolutie si pana in ziua de azi,sa supravietuiasca.nu cred ca este cazul sa mai amintesc ce.

    in publicatie se mai spune ca meseriile lor nu puteau fi decât cele tradiţionale din provinciile italiene de origine, adică zidari, pietrari, faianțari, agricultori,cioplitori în piatră.

    Cam astea le presteaza si romanii prin in ziua de azi prin strainatate cu exceptia cioplitului in piatra la care noi nu ne pricepem prea bine cum ne pricepem cu lopata.

    Prin 1995 imi spuneau niste italieni veniti in Ro ca magariile pe care noi le facem sa supravietuim le faceau ei cu 40 de ani in urma iar ca una din magariile lor profitabile era sa faca tot posibilul pentru a castiga licitatii pentru renovari de blocuri, unde stiau cum sa fure cu varf si indesat.

    Poporul italian a fost mai istet decat statul cum este si poporul roman cu exceptia muncitorilor care nu au cum sa fure.

    Italienii au avut grIja sa isi bage mafia in sistem si sa controleze tot in asa fel incat patronii sa se inbogateasca si sa poata da salarii bune muncitorilor.

    Spre deosebire de noi,ei au avut grija de aproapele lor si asta explicatia de au ajuns asa departe.Ptronii nostri sunt putred de bocatii iar muncitorii sunt inglobati in datorii si traiesc dupa o zi pe alta cu toate ca au servici.

    Unde s-a mai pomenit sa traiesti de pe o zi pe alta avand servici ?

    Teroarea ca vei fi dat afara daca iei apararea apropelui tau persista si in ziua de azi dupa 25 de ani,sa nu o mai zguduim atat.Romanul este tot ca pe vremea lui Ceausescu,fricos,las si supus.

  9. chi si comportava male in Romania come era punito? Veniva espulso,era mandato a lavorare nelle cave a spaccare pietre ? Se sbagliava una seconda volta cosa succedeva?Lo chiedo per farmi un idea di come vengono puniti oggi in Italia i delinquenti abituali di ogni nazionalità sei siano .grazie

    • Antonio, daca tot ai citit si inteles articolul in limba romana – limba oficiala si impamantenita, ar fi o dovada de respect daca ai raspunde (si cere ceea ce doresti sa afli) in aceeasi limba (sau roaga pe cineva sa o faca).

  10. Interesant articol, mi-ar placea sa aflu mai multe. Strabunicul meu era italian, din Florenta, il chema Gregorio Venzetta, a lucrat la Banca Italiană, și-a trimis fiica, pe Maria, bunica mea, la studii la Roma. Din pacate din mostenirea italiana nu s-a pastrat nimic, bunica a fost ultima care a vorbit limba. A fost o integrare de compromis as zice, fiindca strabunica era unguroaica. Strabunicii vorbeau asadar limbi diferite, aveau religii diferite, formau un cuplu intr-o cultura straina. Au ales sa isi creasca copiii in religia ortodoxa si sa ii invete doar limba romana.

  11. Cirjaliu Lili // 29 mai 2015 at 22:55 // Răspunde

    Va felicit pentru ceeace faceti pentru tara aceasta pentru trecutul nostru adevarat cert este ca sunt foarte multe forte care doresc sa stearga nu numai trecutul nostru vor sa ne desfiinteze ca popor.Nu vor reusi pentru ca suntem multi cu sange de Daci suntem urmasii lui Burebista si discipolii lui Zamolxis.

  12. In Brezoi ,Valcea e plin si acum de italieni e o comuna intreaga pe malul Oltului…nu sunt veniti dupa revolutie traiesc de ani de zile acolo..

  13. Bianu Stefana // 3 iunie 2015 at 12:46 // Răspunde

    Ar fi extrem de interesant de aflat numele arhitectilor italieni care au proiectat edificii in special in rural!

    La Bucium, judetul Alba, este o Scoala Veche, din 1900, proiectata de un arhitect italian, necunoscut!

    Ne-am bucura sa putem afla numele sau!

    Stefana Bianu, presedinte asociatia RPER-Fr („Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie”

  14. In muntii Retezat am cunoscut o familie de italieni veniți de mult timp în satul unde s-au stabilit, nu au plecat și nici nu vor pleca vreodată,respect pentru această familie care a dat un exemplu de un mod nou de trai.

  15. O stim noi, dar acum trebuie sa o stie si ei, adica italienii din Italia care se uita urat la romani. Sa se publice articolul in limba italiana in cat mai multe ziare de ale lor, dar din cele foarte citite ,cu tiraj mare . Cum se poate face asta?

  16. Informatia sa fie facuta publica in Italia, dar nu ca o critica, ci pentru a vedea si ei cum se intoarce roata si sa nu ne mai judece.

  17. In curind limba oficiala in Italia si Grecia va fi araba si pina in 2055 probabil mai in toata Europa daca nu incetai sa acordati mai multa atentie acestui aspect.
    Cu respect

  18. tudorascu marius // 31 decembrie 2015 at 12:02 // Răspunde

    Dar sa ne amintim fraza spusa de traian in razboaiele cu daci”ma intorc in tara strabunilor mei”.asa au venit si acesti italien mai cu seama in ani 1920.pe multi dintre ei poate ii chema glia.

Lasă un răspuns la roxana Anulează răspunsul

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii