Cunoaste lumea

Noutăți

Lingvista Carme Huertas desființează teoria romanizării: „Ce limbă vorbeau romanii?” Află răspunsul!

  •  
  •  
  •  

„Soldaţii care formau legiunile romane din Hispania nu vorbeau latină. N-ar trebui să ne surprindă acest lucru şi în cele ce urmează vom explica de ce”, ne spune lingvista spaniolă Carme Huertas în cartea sa NU VENIM DIN LATINĂ, tradusă în românește de Mihaela Alda, pentru editura Geto Dacii.

„În primul rând, Peninsula Italică era locuită de diferite popoare împărţite în trei mari grupuri lingvistice:

  • Limbile latino-falisce: falisca se vorbea la nord de Roma, iar latina se vorbea în Latium, regiunea centrală a Italiei.
  • Limbile osco-umbriane sau sabelice: osca se vorbea în centrul şi partea meridională a Peninsulei Italice. Datorită apropierii dintre ele, se consideră dialecte ale oscei: marrucina, peligna şi vestina. Umbriana se vorbea în regiunea central-septentrională şi include următoarele dialecte: marsa, sabina, ecua, volsca şi ernica. Picena meridională se vorbea în zona centrală a coastei adriatice şi se caracteriza printr-un inventar de şapte vocale. O variantă numită picena septentrională nu pare să aparţină familiei indo-europene şi se relaţionează cu etrusca.
  • Limba tireniană: etrusca, vorbită în Toscana. Se crede că a dispărut din cauza decăderii civilizaţiei etrusce (200 î.Chr.) şi că a fost absorbită de latină, care a păstrat doar vreo duzină de cuvinte etrusce. Din aceeaşi familie tireniană fac parte retoromana şi lemniana.

harta limbilor italice

Când, în decursul secolului al VII-lea î.Chr., influenţa Romei începe să se extindă dincolo de graniţele regiunii Latium, în zonă existau două culturi înfloritoare: cea etruscă în nord şi cea greacă în sud. Ambele au influenţat enorm cultura romană şi ambele foloseau scrierea, după cum vom vedea când vom vorbi despre alfabetul latin.

Mulţi cercetători se îndoiesc de existenţa unei limbi italice comune. Deşi diferitele limbi italice au caracteristici gramaticale sau fonetice comune, acestea ar putea fi rezultatul apropierii geografice ori al evoluţiei convergente a diverse limbi care aparţin unor familii diferite. Observând harta, ne dăm seama de cât de nesemnificativă era zona de răspândire a limbilor latino-falisce faţă de cea a limbilor neindo-europene: etrusca pe de o parte şi limbile sabelice pe de altă parte. Chiar şi greaca pare a se bucura de o mai mare prezenţă în Peninsula Italică decât latina.

******

Roma cucerise deja toate populaţiile, şi în campaniile sale de cucerire folosea trupe italice formate din soldaţi proveniţi din toate regiunile imperiului, fapt pentru care legionarii vorbeau o mulţime de limbi. De aceea, imaginea de armată instruită în care se vorbeşte exclusiv latina nu corespunde realităţii.

Revenind la Peninsula Iberică, contingentele de coloni­zatori proveneau din zonele centrală şi sudică ale Peninsulei Italice şi vorbeau limbi sabelice, din trunchiul osco-umbrian. În plus, trebuie să avem în vedere că, în urma Războaielor Punice, armatele romane aflate în Hispania au recrutat cetăţeni din rândul popoarelor din interiorul peninsulei ca auxiliari ai legiunilor romane, atât împotriva cartaginezilor, cât şi împotriva altor populaţii peninsulare. Doar conducătorii învăţau latină, greacă sau feniciană, fapt pentru care nu-i putem considera agenţi activi de romanizare.

Şi atunci, dacă soldaţii din armatele romane staţionate în Hispania şi formate din italici amestecaţi cu hispanici nu pot fi consideraţi agenţi activi ai romanizării, unde sunt miile de vorbitori care şi-au transmis limba nimicind toate graiurile, din marile urbe şi până în cele mai ascunse cotloane ale munţilor? În acele vremuri nu exista educaţia publică şi obligatorie; şi evident că nu exista televiziunea, şi nici politicile de imersiune lingvistică. Cum i-au făcut pe ţăranii analfabeţi şi pe pescari, pe mineri, pe meşteşugari şi pe ciobani să-şi abandoneze limba părinţilor lor şi să înceapă să vorbească limba lui Cicero pe care romanii înşişi trebuiau s-o studieze timp de mai mulţi ani ca s-o stăpânească?

(…)

Vorbind despre România și limba română

…Trebuie să avem în vedere faptul că teritoriul dac ocupat de romani în momentul de maximă extindere reprezintă un sfert din total, iar ocupaţia a durat doar 165 de ani. În tot acest timp s-au produs zeci de revolte ale dacilor cuceriţi, cu sprijinul triburilor de daci liberi. Nu a existat niciodată o societate „daco-romană” stabilă. Spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în Spania şi în alte ţări aflate sub jugul Bisericii Catolice, nici în secolele următoarele latina nu s-a impus ca limbă de cultură. Şi atunci, cum se face că în România de azi există o mare unitate lingvistică pe întregul său teritoriu? Unde sunt factorii de romanizare? E clar că aceştia sunt mult mai puţin prezenţi decât în celelalte ţări de limbi romanice!

Probabil că lucrurile nu s-au întâmplat chiar aşa cum ni s-au povestit!” (Nu venim din latină/editura Geto-Dacii, 2016)

Carme Huertas

Cartea NU VENIM DIN LATINĂ poate fi achiziționată de aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i.html

Nu venim din latina coperta


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

21 Comments on Lingvista Carme Huertas desființează teoria romanizării: „Ce limbă vorbeau romanii?” Află răspunsul!

  1. Un articol interesant…

  2. Teoria hiperromanizării populaţiilor aflate sub stăpânirea imperiului Roman s-a răspândit şi a avut succes deoarece a apărut la câteva persoane iar apoi predecesorii din lene nu au mai stat să verifice ei înşişi aceste lucruri şi le-au luat de-a gata, cum explică şi Arthur Schopenhauer în ,,Arta de a avea întotdeauna dreptate” la Stratagema XXX. De altfel… la ora de istorie am fost combătut în faţa clasei cu argumente de doi lei în privinţa romanizării 100% a dacilor, mai exact, s-au găsit monezi romane din sec 2 şi 3 iHr şi gata dacii s-au romanizat dinaintea cuceririi prin comerţ… dar nu am cu cine să vorbesc pentru că sunt N feluri de oameni… Puteam pune întrebări de genul ,,dacă s-au romanizat dinainte de ce s-au mai bătut cu mama lor latină 3 secole mai încolo?” ,,importăm din China haine şi folosim bancnote străine de peste 30 de ani, de ce nu vorbim germana, chineza în masă?”… şi bineînţeles ca să nu am dreptul la niciun contraargument a adus vorba şi de aberaţiile care circulă pe internet în legătură cu daci… care ce-i drept sunt aberaţii…

  3. Toata America de Sud vorbeste o spaniola curata,curata,curata.Inainte ca spaniolii sa ii descopere,acolo erau civilizatii intregi de mayasi,azteci,tutmeci,etc.Unde este limba lor acum?Si doar cateva randuri de corabii ai schimbat totul.

    • Populaţia de acolo a fost decimată de boli care nu existau acolo aduse de europeni, de Inchiziţie, sclavie, foamete. E cam mare diferenţa între ce e acolo şi ce a fost aici.

    • imparaturosu // 1 mai 2016 at 10:01 // Răspunde

      n-ai citit articolul. in cazul americii de sud cuceritorii vorbeau toti spaniola, in articol se explica cum cuceritorii (armata romana) nu vorbeau toti latina. 2. in cazul americii de sud diferentele militare dintre bastinasi si cuceritori erau imense, bastinasii au fost decimati la propriu. 3. spaniolii au dorit sa-si impuna credinta/cultura cu orice pret spre deosebire de romani care nu doreau decat sa cucereasca dpdv economico militar ei tolerand fara probleme culturile locale. 4. cum explici faptul ca in zonele din orientul mijlociu, desi romanii au ocupat pt mult timp teritoriile alea, nu se vorbeste o limba de origine latina?

    • După doi ani și ceva sper ca dumneavostră ați putut să înțeles cât de mare a fost greșeală din comentariu. Nu, nu este toată America din Sud care vorbește spaniola nici nu e curata. Sunt Braziliancă, stiu ce zic. Brazilia este o țară monolingvistă, acolo înainte
      de portughezi noi am vorbit multe dialecte diferite, după vorbim portugheză care nici ea nu e curata pentru a fost mofificată și adaptată. Învațam spaniola daca vrem nu este obligatorio și nu este peste tot. În jurul Braziliei da, toate țari au limba spaniola ca limba materna, doar Brazilia nu. Eu vă cere excuze că nu am învațat încă limba română destul de bine pentru felul asta de discuție, dar cred că pentru să vă zic ceva despre limbă mea în țară mea, cutie asta de cuvinte ajunge. Puțină geografie și historia e bine venit înainte de afirma ceva despre ceva care nu stiam.

  4. O rog pe don’soara de fata, inainte de a scrie articole de genul, sa faca armata sau sa joace fotbal la un club international. Sa-i spuna ea sergentului ca nu vorbeste limba lui, si da i-ar putea face instructia pe catalana. Dupa o saptamana la igrasie, garantat va vorbi romana cel putin ca Raducioiu.

    • In America Latina exista o populatie insa 90% din ea a disparut datorita bolilor, apoi dupa cum stim, spaniolii le-au omorat absolut toti liderii intr-o zi iar Pocahontas a fost folosita sa confere putere si vita „nobila” spaniolilor care oricum erau priviti ca semizei. Apoi au mai venit spanioli si au mai si adus multi sclavi care au fost fortati sa invete limba stapanilor, in timp ce stapanii au distruspaduri si au construit orase. Ei bine in america latina, poti alege o tara vezi cate procente sunt negri sau metisi(deci urmasii sclavilor vorbitori de spaniola), vezi cati sunt albi adica spanioli/portughezi apoi vezi cati sunt asiatici adica au venit in ultimii 150 de ani ca in state deja consolidate si intrate in modernism. Dupa asta in 500 de ani vezi cati sunt urmasii populatiei precolumbiene si apoi vezi daca aia in triburi vorbesc spaniola/portugheza. Practic din populatia ameroindiana initiala doar o mica parte a adoptat in 500 de ani limba cuceritorilor, si asta datorita faptului ca au fost asimilati prin numar(culmea, populatia bastinasa a devenit minoritate)

  5. Hai sa ne lamurim.Latina era limba tracilor?Sau era o limba mult mai veche pe care o vorbeau si italienii si tracii?Adica daca nu am fost latinizati,inseamna ca o vorbeam inainte de cucerirea romana,ca si italienii dealtfel.
    Zic asta pentru ca tot aud pe la unii cu care am mai stat de vorba ca au vazut ei pe net ca de fapt tracii erau primii vorbitori de latina si din ei s-a dezvoltat imperiul Roman.Roma capitala imperiului Roman avea acum doua mii de ani aproximativ un milion de locuitori rezidenti .Cam tot in acel timp in Dacia erau organizatii ceva mai mari decat o comuna mai instarita de astazi.Vorbesc de capitalele imperiilor.Cetatea Sarmisegetuzei ,era un mic loc fata de Roma,ceva comparabil cu un orasel mic de provincie din Romania fata de New York.

  6. A apărut deja o recenzie la cartea doamnei Carme J. Huertas. Punctele aduse aci în discuție sunt dezbătute și în recenzie.
    https://semnebune.ro/2016/nu-venim-din-latina-carme-jimenez-huertas/#axzz4LNQqnbfc

  7. mihai constantin // 26 februarie 2017 at 17:38 // Răspunde

    Janeee cine ti-a zis tie ca in america latina se vorbeste numai spaniola?????

  8. Augustin Dragoste // 27 februarie 2017 at 9:14 // Răspunde

    Armata romană era foarte disciplinată și cu această disciplină a cucerit multe teritorii. Și cu tehnică și, de ce nu?, cu vitejie. Ca să conduci mulți soldați, o armată formată din cîteva mii (o legiune avea circa 5000 de soldați), zeci de mii, poate chiar sute de mii, îți trebuie un sistem unitar de transmitere a comenzilor (vezi cîte adaptări a trebuit să facă armata noastră pentru a fi compatibilă cu cea a NATO). Dacă nu se vorbea aceeași limbă, în armată, este imposibil să menții disciplina. Trebuie să se fi vorbit o limbă comună, pe care o înțelegeau toți. Așa cum se vorbește engleza în armata de coaliție NATO, azi. Ce limbă se vorbea în armata romană?

  9. Cu ani in urma am citit un fragment memorialistic apartinand unui scriitor roman din sec. XIX-XX, dar cine e acesta, regret, dar am uitat. Sa fie Slavici, sa fie Ioan Mironescu,sa fie altcineva, trebuie sa verific.Situatia interesanta redata de acesta se refera la lingua franca din armata in timpul dualismului austro-ungar. Calatorind prin imperiu, din garnizoana in garnizoana a tot auzind vorbindu-se romaneste in grai ardelenesc. Pe cat se indeparta de Ardeal, limba devenea mai stalcita. Vedea soldatii vorbind prieteneste intre ei , razand de ale lor si ii mai ajungea la ureche cate un crampei de conversatie care il indurera.’Asa se pierde limba intre straini,a cugetat el.Ce mai tura-vura, cand i s-a deslusit misterul, situatia s-a dovedit invers.Erau atat de multi romani ardeleni in
    armata imperiala, incat militarii apartinand altor nationalitati incercau sa se inteleaga intre ei folosind lb. romana, fara sa ii oblige nimeni.Daca imperiul mai dura, oamenii si-ar fi invatat fii acasa limba armatei, sa se descurce mai usor.Regulile raspandirii unei limbi nu pot fi incorsetate,nu putem nega importanta limbii vorbite in Latium si sa negam ipocrit succesul ei, cata vreme o recunoastem in toate limbile romanice.

    • Daniel Roxin // 22 martie 2019 at 8:00 // Răspunde

      Doar ca va scapa un lucru: in armata romana, mai ales in epoca lui Traian cand imperiul era la maxima expansiune, latinii erau minoritari in mai toate zonele imperiului, mai ales in armata. Deci, analogia nu are nicio acoperire!

      • Latinii erau minoritari, dar limba lor, vorbita in armata, nu.

        • Daniel Roxin // 22 martie 2019 at 13:02 // Răspunde

          In legiunile romane sau in trupele auxiliare se vorbea limba celor care le compuneau – daci, gali, sirieni, evrei etc. Limba latina era vorbita relativ bine doar la nivel de comandanti, pentru a exista o unitate in ceea ce priveste ordinele, strategia. Nu exista nicio dovada ca ar fi existat profesori de latina pentru soldatii obisnuiti. Dimcolo de asta, 75% din teritoriul geto-dacilor nord-dunareni nu a fost ocupat niciodata de romani. Au invatat si acestia latina? Telepatic sau cum?

          • Daniel Roxin // 22 martie 2019 at 13:06 //

            Iar in ceea ce ii priveste pe austrieci, ca de aici a pornit discutia, in logica pe care o folositi cu limba latina si romanizarea, nu ar fi trebuit ca militarii armatei austriece sa invete limba imperiului? De ce romana? 😉

  10. Sa o luam metodic, Homer, atunci când a scris Iliada, care este un poem închinat cuceririi Troiei de către greci, a precizat ca troieni ar fi din neamul tracilor, în urma căderii Troiei supraviețuitorii au emigrat către tărâmuri necunoscute, dar, mai departe, vine Vergiliu, un poet latin și ne povestește cum supraviețuitorii Troiei, după multe peripeții întemeiază Roma! Pricepeți acum?

Lasă un răspuns la flo Anulează răspunsul

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii