Istoria inelelor sigilare medievale, descoperite la Biserica Sf. Vineri
Consiliul Judeţean Dâmboviţa, prin Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, continuă, sub genericul Comori în obiectiv, seria de expuneri lunare a obiectelor descoperite pe cale arheologică şi intrate în patrimoniul cultural naţional mobil.
Inelele sigilare pe care am ales să le expunem au fost descoperite în timpul cercetărilor arheologice ce au avut loc la Curtea Domnească din Târgovişte, sectorul biserica Sfânta Vineri, în anii 1967, 1968 şi 2018.
Inelele sunt obiecte personale şi decorative purtate, de obicei, ca simplă bijuterie.
În cazul inelelor deţinute de elitele sociale şi politice din Ţara Românească, acestea erau reprezentative atât pentru rangul cât şi pentru funcţia deţinută la reşedinţa domnească, lucru valabil peste tot în Europa evului mediu.
În general, peceţile erau de mai multe tipuri şi dimensiuni, un tip mai la îndemână fiind pecetea inelară. Au diferite forme, rotunde, ovale, hexagonale, cu margine perlată sau liniară în interiorul căreia se înscrie legenda, gravată în negativ, redând numele boierului, de obicei cu caractere chirilice…
Încă din perioada de formare a statelor medievale româneşti, atât Domnia cât şi marea boierime au deţinut propriile însemne heraldice, care au evoluat permanent din punct de vedere al complexităţii realizărilor grafice.
Citeste mai mult: Adevărul
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Adauga un comentariu