Noutăți

Femeia gladiator, ce ține în mână arma tradițională a geto-dacilor: o enigmatică statuetă aflată într-un muzeu din Germania

Când spunem „gladiator”, ne gândim aproape întotdeauna la o persoană de sex masculin. La un bărbat în adevăratul sens al cuvântului: puternic și neînfricat. Dovezile existenței unor femei gladiator, ce au luptat în sângeroasele arene ale Imperiului Roman, sunt surprinzătoare, uneori, chiar și pentru istorici.

Examinarea unei statuete existentă, astăzi, în inventarul unui muzeu german oferă indicii temeinice, care susțin unele relatări antice ce privesc existența femeilor-gladiator. Opera de artă la care facem referire are o vechime de circa 2000 de ani și este cea de-a doua reprezentare a unei femei gladiator, așa cum arată Alfonso Manas de la Universitatea din Granada (Spania), autor al unui studiu referitor la neobișnuita statuetă romană. Opera se află la Hamburg, în Museum für Kunst und Gewerbe și pare să provină, după stil, din peninsula italică și din secolul I e.n.

15

Statueta înfățișează o femeie care ține în mâna stângă o armă care seamănă izbitor cu tradiționalul pumnal sica al geto-dacilor și al altor neamuri tracice. Alfonso Manas consideră că arma pe care o ține în mână femeia gladiator este chiar o sica, sabia scurtă și înconvoiată (ori pumnalul lung) caracteristică neamurilor tracice. Arma aflată în mâna femeii seamănă destul de bine cu aceea ce poate fi observată pe Columna lui Traian, pe care o mânuiește viteazul rege Decebal, în scena sinuciderii sale. Aceste arme, explică Manas, erau folosite de către o anume categorie de gladiatori, numiți „thraex”, proveniți din Tracia.

Femeia înfățișată în statuetă ține capul puțin plecat și brațul ridicat, ceea ce reprezintă, în arta romană, susține Manas, un gest caracteristic gladiatorilor care au obținut izbânda într-o confruntare din arenă. Nu era ceva neobișnuit ca gladiatorii să se prezinte la luptă, în arenă, la bustul gol, a mai explicat Manas. Acest aspect poate fi observat și la femeia gladiator reprezentată în statueta de la Museum für Kunst und Gewerbe, după cum s-a consemnat în International Journal of the History of Sport.

a

Cealaltă reprezentare a unei femei gladiator provine din secolul II e.n., se află la British Museum și a fost găsită în situl roman de la Bodrum (Turcia). Deși cronicarii romani fac referire și la femei-gladiator, se pare că numărul reprezentantelor sexului frumos care își asumau (sau cărora li se atribuia, fiind sclave) un asemenea rol era mic. De altfel, raritatea femeilor-gladiator este sugerată și de către numărul extrem de redus al operelor de artă ce le reprezintă.

d

După relatarea lui Suetoniu, crudul împărat Domitian a obligat mai multe femei să se lupte noaptea, la lumina torțelor. Însă, un alt împărat roman a interzis, mai târziu, în anul 200 e.n., confruntările oficiale la care luau parte femei. Este vorba despre Septimius Severus – unicul împărat roman născut în Africa, care avea, se pare, origini berbere.

Știm că au existat femei gladiator. Mai știm, acum, și că unele dintre ele purtau arme tracice și proveneau, probabil, din rândurile tracilor. Însă viața, faptele și numele femeii gladiator înfățișată în statueta de bronz din muzeul german reprezintă un mister.

c

b

Surse: www.huffingtonpost.com, www.livescience.com, history-reading.blogspot.ro, wikipedia.org

Text: Tomi Tohaneanu


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*