Cunoaste lumea

Noutăți

Faptele DACILOR, în relația lor cu Imperiul Bizantin, relatate de către prințesa Ana Comnena a Constantinopolului (1083 – 1153) în lucrarea sa, ALEXIADA

  •  
  •  
  •  

În prima parte a secolului XIX a apărut Curentul Latinist, ce susținea că limba română ar avea origini cu precădere latine. Unii reprezentanți radicali ai acestui curent susțineau, nici mai mult, nici mai puțin, că, după colonizarea Daciei de către Imperiul Roman, dacii ar fi fost copleșiți numeric de către coloniștii aduși din toate părțile împărăției, renunțând la limba străbună, adoptând latina vulgară și fiind, în cele din urmă, asimilați. Teoria absurdă a dispariției dacilor a fost combătută cu vigoare de către spirite lucide precum Bogdan Petriceicu Hașdeu și Vasile Alecsandri.

Dacii nu doar că nu au dispărut, dar și-au păstrat mai departe străvechea lor limbă, foarte asemănătoare cu latina numai datorită strânsei înrudiri dintre strămoșii noștri și populațiile Peninsulei Italice (urmare a obârșiilor comune, indo-europene). Asemănarea dintre limba română și așa-zisele limbi neolatine provine din originile comune ale tuturor acestor limbi, însă ele s-au desprins din același trunchi lingvistic cu milenii înainte de cuceririle pe care le-a efectuat Imperiul Roman.

Latina vulgară a fost numai o limbă soră cu graiul geto-dacilor, iar dacă franceza sau italiana se aseamănă și astăzi cu româna, asemănările nu-și au originile în procesul de romanizare. O mare parte din teritoriul locuit de către geto-daci (dacii mari, costoboci, geți, carpi) nu s-a aflat niciodată sub stăpânire romană și totuși pe meleagurile respective (Moldova, Maramureș, o parte din Muntenia) se vorbește aceeași limbă română precum în Oltenia sau în Banat.

Printesa Ana Comnena

Printesa Ana Comnena

Strămoșii noștri au fost numiți daci în Antichitate, dar și în Evul mediu sau ulterior. Mihai Viteazul era numit „Malus Dacus” iar adversarii lui Horea susțineau că viteazul lider al Răscoalei de la 1784 s-ar fi (auto) intitulat „Rex Daciae”. Unii cronicari bizantini, precum Ana Comnena (1083 – 1153) și Laonikos Chalkokondyles (1430-1490), încă mai foloseau numele de „daci”, referindu-se la populația românească ce trăia în vremea lor la nord și la sud de Dunăre.

Fiică a împăratului bizantin Alexie I Comnenul (conducător între 1081 și 1118), al cărui neam provenea din Comne – un oraș trac, prințesa Ana Comnena rămâne în istorie ca una dintre primele femei care și-au asumat anevoiosul rol de a reda istoria vremurilor pe care le-au trăit.

Ca persoană de rang foarte înalt, Ana Comnena a beneficiat de cea mai aleasă educație ce putea fi primită, de către un tânăr, la vremea sa. Ca fiică de împărat (și ulterior aspirantă la „funcția” de conducătoare informală a statului), a avut acces la cele mai fidele surse de informare disponibile în Imperiul Bizantin – una dintre cele mai longevive și mai puternice împărății din istorie (purtând, oficial, numele de… Romania). Ca persoană preocupată de istoria timpurilor sale, Ana Comnena a scris o lucrare remarcabilă, intitulată Alexiada, ce abundă în informații prețioase pentru istoria universală și conține detalii interesante pentru istoria poporului român.

cruciatii

Imparatul Alexie I Comnenul

Imparatul Alexie I Comnenul

La fel ca și alți cronicari, prințesa Ana Comnena se referă la strămoșii noștri folosind numele de „daci”, la o vreme în care de la războaiele în urma cărora o parte din Dacia a fost ocupată de către trupele romane se scursese mai mult de un mileniu.

Alexiada, scrierea prințesei Ana, descrie evenimentele petrecute în perioada Primei Cruciade, precum și interacțiunile dintre centrele de putere din estul și vestul Europei, la început de secol XII, evenimente în care au fost protagoniști și strămoșii noștri, la care autoarea a preferat să se refere folosindu-le numele din vechime.

Alexiada este o scriere structurată în 15 cărți și un prolog, oferind informații esențiale despre Prima Cruciadă (1096 – 1099), dar și despre Marea Schismă (petrecută în anul 1054) – în urma căreia a survenit separarea între creștinismul ortodox și cel catolic.

lupta

În prima sa mențiune din Alexiada legată de strămoșii noștri, fiica împăratului Alexie I Comnenul se referă la un moment în care conducătorii dacilor au decis să nu mai respecte tratatul (de pace) cu romanii (Imperiul Bizantin) și l-au rupt „în mod necruțător”.

În anul 1087, odată cu venirea primăverii, o armată amestecată, de 80.000 de luptători, condusă de către un anume Tzelgu a traversat Dunărea și a cucerit orașele din jurul Chariopolisului (așezare ce corespunde cu actualul oraș Hayrabolu, din Turcia). Respectiva oaste era formată din cumani, pecenegi, dar cuprindea și un număr de luptători daci (vlahi). Astfel de atacuri sau incursiuni erau deja o tradiție multiseculară, pentru daci. Singuri sau în alianță cu alte popoare (sarmații), geto-dacii atacau Imperiul Roman, la sud de Dunăre, cu mult înainte de războaiele daco-romane din 101-102 și 105-106 e.n.

vlahi

Într-un alt pasaj, Ana Comnena descrie oastea imensă, formidabilă, a cruciaților care au traversat pământurile Daciei, îndreptându-se către teritoriul Imperiului Roman de Răsărit. În această Primă Cruciadă, a fost atins, în cele din urmă, obiectivul recâștigării controlului asupra Ierusalimului.

Ca dovadă a continuității admirabile a popoarelor de neam trac în Peninsula Balcanică, Ana Comnena face referire, în Alexiada, și la neamurile care populau, la vremea sa, munții Haemus (adică Balcanii). Pe ambii versanți ai acestor munți, spunea prințesa Ana, locuiesc populații foarte bogate: dacii și tracii pe versantul nordic, iar pe cel sudic, „mai mulți traci și macedoneni”. Scrierea prințesei bizantine cuprinde aspecte importante și pentru istoria aromânilor.

cruciada 3

cruciada 2

Cruciada

Surse: wikipedia.org, ziarullumina.ro, www.yorku.ca, emilia-corbu.blogspot.ro, sourcebooks.fordham.edu

Autor: Tomi Tohaneanu


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

9 Comments on Faptele DACILOR, în relația lor cu Imperiul Bizantin, relatate de către prințesa Ana Comnena a Constantinopolului (1083 – 1153) în lucrarea sa, ALEXIADA

  1. Problemele popoarelor europene vin de la Roma. Mai bine zis, ele au intrat in Europa via Roma inca de la inceputurile istoriei, din stravechime si anume de cand a aparut primul templu consacrat lui Saturn pe Colina Capitolina a Romei – la vreme aceea Roma bineanteles ca inca nu exista ca atare si cu acest nume ci exista doar ca o mica cetate pe exact acest loc.

    Astazi, pe acest loc al fostului templu al lui Saturn, se afla… „Altare della Patria”. Carevasazica tot un altar… Desigur ca este al patriei. Mai ales ca are in spatele sau o biserica catolica.

    • „Altare della Patria”. Nu-i asa ca suna interesant?

      Samanta raului, pe pamant european a fost sadita de catre cel pe care il stim din istorie ca se chema Saturn, primul Saturn si zeul Saturn de mai tarziu, cel care a fost primul rege/faraon al Egiptului si tata al lui Osiris.
      Acesta, calcand prima data pe pamantul Italiei, a adus neamurilor europene politeismul idolatru, inselaciunea si desfraul moral.

      Dar a mai adus ceva: a mai adus si civilizatia tehnologiei… Care, desigur, la prima vedere nu inseamna ceva rau in sine, doar ca aceasta a fost adusa ca substitut pentru civilizatia spiritului ce exista aici. Poate suna bizar dar lucrurile stau chiar asa, se poate vedea ca tot asta se intampla si astazi cu civilizatia contemporana. Ce spun, desigur, poate parea o pledoarie pentru rudimentar si primitivism, dar doar pare.

  2. Stimate domn autor, uitați sa menționați ca înainte cu vreo 200 de ani de la atribuirea dvs legata de curentul latinist, Miron Costin pomenea ca „toți de la Râm ne tragem” (De neamul moldovenilor). Cu inca aproape 100 de ani înainte de plasarea dvs legata de curentul latinist, Școală Ardeleana (Petru Maior, Samuil Micu, Gh. Șincai) promova scrierea românească in grafie latina, in locul celei… pravoslavnice ! Cu o ironie pe care va rog sa mi-o îngăduiți, va rog documentati-va temeinic. Sursele menționate nu scuza ignorarea unor fapte literare consacrate. Cronicarii moldoveni si corifeii Scolii Ardelene (niste … papistasi) nu sunt daci liberi, ce-i drept… Iar dacii au fost viteji si drepți, mai puțin cei care și-au vândut conducatorii (Burebista, Dapyx, Decebal), cum puține popoare se pricep.

    • Tomi Tohaneanu // 25 aprilie 2018 at 12:33 // Răspunde

      As putea spune acelasi lucru. Si dumneavoastra ar fi cazul sa va documentati. Lipseste timpul si spatiul unor demonstratii ample, dar se pare ca atat scrierea „pravoslavnică”, cât și cea „în grafie latină” au origini autohtone, așa cum puteți afla daca veți parcurge, fara idei preconcepute, lucrarea „De la Țara Luanei la Ieud” (P.L. Tonciulescu).

  3. Fără supărare acestea sunt doar elucubrații,care reflectă doar părerea acelei prințese și al autorului, nu și o realitate documentată, susținută cu probe.

    • Tomi Tohaneanu // 25 aprilie 2018 at 12:37 // Răspunde

      Da, doamnă Istoria, cum să nu?! Va datoram tot respectul. Dvs. stiti exact cum a fost. Dvs. sunteti in posesia adevarului sau poate chiar adevărul în persoană. Cine v-ar putea contrazice, doar sunteți însăși Istoria?!

    • Vă mulțumesc pentru răspuns! Cu scuzele de rigoare și in dorința de a mă „documenta“: dvs îmi pomeniți de Tonciulescu, eu vă ofeream două exemple din G Călinescu (Istoria literaturii române, de la origini și până în prezent). Acum, să mă ierte Dumnezeu, credeți ce vreți! Mai departe: grafia latină și cea slavă – cumva provin, cu limbile respective, dintr-o proto-formă comună, dar aceea este sanscrita. Probabil în cartea la care faceți referire (în comentariu, nu în articol) reiese altceva. Este o lucrare disputată, pe când Călinescu, nu. Apropo, că pomeneați în articol de dialectele sud-dunărene: cum vă explicați cuvântul „furnum“ în latină, „furnu“ în aromână și „vatră“ (strașnic cuvânt) – „cuptor“ în română. Cum se explică ceea ce „se pare“ că ar avea origini autohtone? Explicația este mai simplă, a fost formulată de indo-europenistul Johannes Schmidt – teoria valurilor lingvistice! Eu nu vă cer să vă documentați, este dreptul dumneavoastră. În rest, putem discuta de „Tinerețe fără bătrânețe“ și mitul lui Ghilgameș, sau de mitul lui Osiris și atitudinea baciului moldovean, da, totul are o logică: avem filoane comune și o conștiință atavică (Blaga a numit-o matrice stilistică), dar nu suntem aceiași cu japonezii. Eu fug întotdeauna de mitul poporului ales. Rămân deschis comentariilor, al dumneavoastră critic neîncrezător.

  4. Daca vizitati satele din toate tarile la sud de Dunare, veti constata existenta acelor vlahi, cutzo-vlahi, valahi, vlasi, balcaci (pastori muntii Balcani), morlaci (in Croatia si ins din Marea Adriatica), ciribirii, istro-rumunii, rumunii (Albania si Macedonia), timocenii, rumanii sarbesyi, arumunii, migleno-rumunii (musulmani), dichenii, care vorbesc o limba romaneasca, cu care vorbind tzaraneste (fara neologisme), ajungi sa te intelegi perfect. Daca mergi in Cehia, pe valea Moravei vei afla o regiune autonoma valaha (vlashca) iar in Polonia vei fasi goralii (din care se trage si un Papa Ioan-Paul), toti acestia desi nu mai vorbesc rumaneste, dar pastreaza multe cuvinte romanesti, sunt asemanatori cu maramuresenii in toate: straie, folclor, obiceiuri, dansuri si se considera rudele romanilor. Atat in Slovacia unde valahii sunt prezenti in muntii Tatra, cat si in Plonia la Zacopane, in campia Panonica arheologii descopera artefacte dacice si urme de locuire continua. Daca mergi in Elvetia gasesti pe romansi iar in Italia de nord pe furlani, te vei intelege cu ei in limba romana iar lumea lor seamana cu a ciobanilor din Carpati. Daca mergi in Wells, vei afla ca spun rugaciunea „Tatal nostru” aproape ca in romaneste si spun ca se trag de pe aici. Daca mergi in Algeria vei constata ca acolo locuiesc (in zona Bejaia-Cap Carbon) o populatie de munteni cu ochii verzi cu straie populare asemanatoare cu a ciobanilor din Carpati si care spun ca se trag de la Dunare (cuvinte locale : opanca, manz, batz, etc) . Si putem continua. Ehiptenii crestini spun ca stramosii lor erau gheti iar la bunic zic ghetu si la bunica gheta. Vestita Sparta din Grecia antica era intemeiata de dorieni, triburi barbare plecate de prin zona Banatului. Cuvantul Sparta se traduce ” spart, imprastiat, cioburi”, caci Sparta antica era formata din mai multe sate imprastiate prin munti. Tracii ai fost si inca sunt iar dacii sau getii erau alte denumiri a acestor traci (getii mai vechi si mai imprastiati, tracii, fracii, dacii, danaii mai noi si mai sedentari, mai adunati) mereu dezbinati si creatori ai altor popoare. Daca tracul macedonean Alexandru ar fi plecat imspre nord si ar fi creeat imperiul tracic, azi harta Europei era alta. Sa nu uitam ca oastea lui Alexandru era formata in majoritate din tracii odrizi (partile Dobrogei si Varna)cei mai razboinici traci din care se trageau si macedonenii si molosienii. Grecii si occidentalii cred eronat ca macedonenii erau greci.Nici nu era cunoscut cuvantul „grec” pe timpul lui Macedon. Romanii le zic greci. Etruscii si latinii erau tot traci iar limba lor er tracica acea latina vulgaris din Latium si Etruria. Caci tracii vorbeau limba originara, straveche. Dupa ce se va cerceta fundul Marii Negre, multe surprize vom afla. Nu putem nega influenta Romei antice asupra Daciei, o influenta cam grabita, nu au ramas constructii spectaculoase ca in alte parti. Dacii au ramas si se recunosc in satele romanilor si pe chipul romanului din totdeauna si pe chipul vlahlor din sudul Dunarii. Ana Comnena stia ce spune. Pe timpul ei nu era o fala sa te dai trac sau dac sau ghet ( ca si acum), iar neamul Comnenilor era din Comne, localitate tracica. Atunci fala mare era sa te dai grec sau Roman de la Roma. Se aseamana oarecum cu mofturile de acuma prezente in comportamentul romanilor din diaspora. Daca esti roman, atunci pute.

  5. Ana Comnena a avut la dispoziție mai multe cronici din care s-a inspirat. Se vede că intr-una din surse dacii (românii) locuiau pe pantele de nord ale munților Balcani. După o altă sursă folosita, românii apar sub denumirea de vlahi. Ana nu a cutreierat Imperiul. A stat la o mănăstire și a compilat ce a găsit in alte cronici. Alexiada este până la urmă o veritabilă cronică. Articolul e foarte bun.

Lasă un răspuns la Decebal Anulează răspunsul

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii