Cunoaste lumea

Noutăți

DEX-ul confirmă: romanizarea n-a avut loc!!!

  •  
  •  
  •  

DEX-ul sapă groapa romanizării chiar cu ajutorul etimologiilor sale, care nu pot ascunde un adevăr teribil: cuvintele de ,,origine latină” sunt în minoritate.

            Iată una din marile probleme ale custozilor romanizării.

            A inventa romanizarea n-a fost mare lucru. Ca teorie, de la tribune și în articole propagandistice, a mers bine. Povestea cu împreunările masive între legionari și femeile dace, care produceau în serie bebeluși ,,romanizați”, a mers bine. Și basna cu romanizarea celor optzeci și cinci la sută de daci liberi de către ciobani și negustori a mers fără probleme.

            Dar când au trebuit să alcătuiască instrumente științifice, dicționare explicative și etimologice, aici custozii romanizării s-au împotmolit.

            Etimologiile lor, oricât de tare le-ar fi tras de păr, ca să aibă o cât de subțirică spoială științifică, nu puteau susține nicidecum teoria romanizării dacilor. Cuvintele așa-zise latine se încăpățânau să fie puține.

            Și atunci au recurs la o altă găselniță. Au născocit împrumutuile din vecini. Nu că romanizatorii noștri i-ar fi iubit nespus pe slavi, turci sau maghiari.

            Împrumuturile trebuiau să susțină dogma romanizării.

            ,,Astfel, după Cihac, limba română are 20% elemente latine, 40% elemente slave, 20% turcești și încă 20% de alte origini. Prin urmare, 80% din lexicul limbii române ar fi constituit din împrumuturi – o situatie pe cât de bizară, pe atât de neadevărată”[i].

            Și cum din toate împrumuturile cele mai multe ne vin, conform DEX-ului, de la slavi, iată că avem alt miracol lingvistic descoperit de instrumentul cel mai ,,științific” al Academiei: după fantastica și nici pană azi dovedita romanizare, dacii au suportat și o slavizare masivă.

             Povestea cu romanizarea o înțeleg. A prins pentru că a fost brodată pe invazia lui Traian. Fascinați de ,,cultura superioară” a legionarilor, care recitau prin castre din Ovidiu și Vergiliu, dacii s-au lepădat de limba lor și au învățat latina. Aceeași fascinație i-a cuprins pe ciobani și negustori. Ei s-au oferit să fie profesori de latină în teritoriile dacilor liberi, desăvârșind astfel cel mai mare miracol lingvistic cunoscut vreodată în istoria omenirii – romanizarea dacilor în numai 160 de ani.

            Dar cel de-al doilea miracol – dezicerea de cuvintele latine și învățarea rapidă a celor slave – cum s-a produs?

            Doar la acești migratori nu se putea vorbi despre o ,,cultură superioară”? Și deci aici nu poate fi vorba de fascinație. Și-apoi acești migratori nu ne-au ocupat. Obosiți de drum, ei s-au așezat în jurul nostru, sedentarizându-se. ,,S-au strâns de pe drumuri”, cum se zice-n popor.

            Atunci cum ne-au umplut limba cu atâtea slavisme? Tot prin ciobani și negustori, trimiși în taină să ne slavizeze? După disperarea cu care custozii romanizării se apucă de orice pai, pentru a susține teoria care-i hrănește, nu m-aș mira dacă ar răspunde afirmativ la această întrebare.

            Să luăm însă o îndeletnicire de care oierii și negustorii erau străini.

         OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Țesutul. Conform DEX-ului, dacele au luat de la legionari verbul a țese, spata, ițele și sulul dintr-un sub(u)lum dat cu asterisc, adică reconstituit, deci inexistent în latina clasică.

            Apoi au așteptat jumătate de mileniu, ca să ia de la bulgari vătala, sucala, suveica, vârtelnița, războiul și scripetele. De la sârbi stativele. De la slavi (nu se știe de la care) au luat a nividi. De la vechii slavi (cum i-o fi întâlnit și pe ăștia?), țeavă. Deci au început să țese. Dar fără tălpigi, adică fără cele două pedale cu care se ridică și se coboară ițele. Vă închipuiți ce incomoditate! Așa le trebuie, dacă n-au vrut să le ia și pe acestea de la slavi. De ce i-au așteptat câteva sute de ani pe maghiari, ca să ia de la ei cuvântul talpă și apoi să formeze cuvântul tălpig? Rămâne însă un mister de unde au împrumutat femeile dace pânza care ieșea din stativele lor. Căci DEX-ul o dă cu ,,et. nec”.

            Așadar, din 15 termeni de bază legați de țesut, nici unul nu este geto-dac. Patru sunt latini. Unul necunoscut. Iar restul, împrumutați din vecini.

            Întrebarea este: vedeți cumva romanizare în domeniul țesutului cu zece cuvinte din vecini, unul necunoscut și numai patru latine?

            Dacă iei de bune împrumuturile din vecini, iarăși se iscă o întrebare.  De ce strămoașele noastre n-au luat acești termeni de la legionari? Iar dacă i-au luat, de ce s-au dezis de ei ca să ia alții de la slavi?

            Ce împrejurări istorice așa de speciale le-au silit să recurgă la gesturi așa de anormale?

            Organizau cumva bulgarii cursuri de țesut? Și mamele dace își trimiteau fiicele la ei? Iar când se întorceau în cătunele lor, tinerele cursante mergeau din casă-n casă și le convingeau pe mătușe să uite termenii vechi și să-i folosească pe cei bulgărești, fiindcă erau mai cu moț? Erau bulgărismele o modă în epocă și snoabele de la stative nu aveau altceva de făcut decât să-și polueze limba cu barbarisme?

            Logica și bunul simț refuză să creadă că noi n-am avut unelte de țesut și nume pentru ele pană la venirea slavilor. Ori, un împrumut lingvistic se justifică, mai ales în cazul gospodăriilor naturale țărănești, numai când se ia un obiect nou. Adevarul este că, neavând loc niciun fel de romanizare, dacele foloseau termenii geto-daci, pe care ii folosesc si azi țarancele noastre. Cand s-au sedentarizat, vecinii nostri i-au imprumutat din limba romană. În Dicționarul Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică Mihai Vinereanu arată că, dintre termenii legați de țesut pomeniți mai sus, doar iță și război au origine incertă. Ceilalți au origine traco-dacă, provenind din diferite rădăcini proto-indo-europene.

DEX-ul și metoda răsfoirii dicționarelor

            Mesajul subliminal, pe care caută să ni-l transmită autorii unor astfel de ,,miracole lingvistice” este: dincolo de romanizare noi nu avem rădăcini. Noi vorbim o limbă compusă din împrumuturi. Doamne ferește, să ne gândim la traco-dacă. Sau la proto-indo-europeana de la care provin mai multe familii de limbi indo-europene. Acelea o fi având etimologii și de acolo, dar româna, conform DEX-ului, nu!

            Este firesc să te întrebi: ce fel de metode științifice folosesc oamenii aceia când cercetează etimologia unui cuvânt? Metoda comparativ istorică? Cercetări de indo-europenistică? Logica? Bunul simț?

            Nici vorbă! În primul rând, etimologiile din DEX nu sunt rezultate ale cercetării.

            Ele sunt trase de păr.

            În al doilea rând, dogmă romanizării nu are nevoie de filologie comparată sau cercetări de indo-europenistică.

            Ea are o metodă specială.

            Metoda răsfoirii dicționarelor.

            În ce constă ea?

            Răsfoitorii de dicționare se înconjoară cu dicționarele limbilor din jurul României și, când găsesc un cuvânt cu o înfățișare similară celui românesc, chiar dacă are alt sens, scriu că cel românesc e luat din acea limbă. De exemplu, se confecționează etimologia cuvântului ,,zârnă”, o plantă medicinală bine cunoscută de daci. Se purcede la răsfoirea dicționarelor. Nu-i găsită nici în latină, nici la slavii din jurul nostru, nici la maghiari. Atunci se răsfoiește dicționarul de slavă veche și se găsește acolo un cuvânt zruno. Nu are importanță că înseamnă grăunte. Și deci este incompatibil ca sens cu zârna[ii] noastră. Pentru răsfoitorii de dicționare compatibilitatea semantică este un lucru minor, peste care ei sar cu ușurință. Se dă verdictul: provine din slava veche.

            Metoda răsfoirii dicționarelor mai conține un procedeu inedit. Atunci când nu găsesc cuvântul românesc în niciun dicționar, se inventează unul în latină. Îi pun un asterisc, prin care fac trimitere la un cuvânt neatestat, dar reconstituit de răsfoitorii de dicționare. Ce vă mirați? Dacă s-a inventat fantastica și nici până azi dovedita romanizare, de ce nu s-ar inventa, în numele ei, și felurite cuvinte nici până azi atestate?

            Așa s-a întâmplat cu țâța românească. Când au ajuns la ea, răsfoitorii de dicționare n-au găsit-o la vecini. Parcă-l aud pe cititor întrebând: ,,Dar de ce n-au dat-o cu «et. nec.»?” Pentru că s-ar fi putut ,,hipertrofia” vocabularul cu ,,et. nec.” și atunci ar fi existat pericolul ca româna să fie considerată o limbă de ,,origine necunoscută”. Ceea ce nu era deloc în favoarea romanizării.

            Și atunci răsfoitorii de dicționare s-au gândit: născocim un substantiv latin titia. Îl dăm cu steluță, adică nu se găsește în dicționarul latin, dar autorii DEX-ului sunt siguri că ar fi putut exista, fie și numai pentru ca din el să provină ,,țâța” românească.

            Acum știu că vă întrebați nedumeriți: ,,Dar de la cine o fi auzit dacii cuvântul titia, dacă el nu exista în limba legionarilor?”

            Ce întrebare dacomanică! Răsfoitorii de dicționare nu trebuie puși în încurcătură cu întrebări de bun simț. Altfel te numesc ,,dacoman”, ,,tracoman”. Știți deja refrenul.

            În fine, ca să ne limpezim creierii de această ,,amețeală etimologică” (vorba lui B.P. Hasdeu), să consultăm Dicționarul Etimologic al domnului Mihai Vinereanu. Cu bunul simț și rigurozitatea-i specifice, el arată că titia latin nu este atestat. În schimb, radicalul cu același sens se întâlnește în mai multe grupuri de limbi indoeuropene. Cuvântul ,,țâță” provine de la un mai vechi radical proto-indo-european ,,tita”, ,,titia” similar cu ,,tata”,,,teta”. Prin urmare țâța românească este traco-dacă.

            Din exemplele de mai sus nu este greu să obsevăm că DEX-ul nu permite limbii române să aibă vreo conexiune cu indo-europeana sau proto-indo-europeana. Ne-a pus în față bariera romanizării, dincolo de care nu avem voie să trecem nici măcar cu gândul.

            Darămite cu cercetările!

            Cine încearcă să treacă această barieră este învinuit că promovează ,,teorii nocive”.

A cui linie o ține DEX-ul?

            Și totuși, spiritele inteligente nu o să înceteze să-și pună întrebări numai de frica etichetelor manipulatoare inventate de custozii romanizării.

            Să vedem ce spune DEX-ul despre străvechea și vrednica noastră încălțăminte tradițională. Este clar că vine din timpuri imemorabile. Iar la cumpăna dintre ere și până dacii liberi i-au alungat pe legionari, opinca dacică s-a luptat pe viață și pe moarte cu sandala romană. Era ușoară, făcută dintr-o bucată de piele, încrețită pe la margini și legată de picior cu niște curelușe subțiri numite ,,nojițe”.

            Din Dicționarul Etimologic al domnului Vinereanu aflam că opinca provine din fondul balcanic. Cuvântul este atestat în română, albaneză și limbile slave de sud. Nojițele sunt, de asemenea, de origine traco-dacă. Deoarece albaneza și româna dăinuie pe aceste meleaguri de mii de ani, iar slavii de sud sunt veniți în secolul al VI-lea, este clar că ei au luat opinca fie din albaneză, fie din română. Acum știu că ardeți de nerăbdare să vedeți ce zice DEX-ul.

            El o ține pe-a lui. Le-am împrumutat. De la bulgari. Și opincile și nojițele.

            Vă închipuiți ce nedreptate?! DEX-ul refuză opincarilor până și dreptul de a avea un cuvânt propriu pentru opincă. Asta chiar că nu i-o pot ierta venerabilului nostru instrument ,,științific”.

            Cineva mi-ar putea reproșa: ,,Dar nu ți-i totuna de unde provine cuvântul «opincă»? De ce atâta consum de energie pentru a demonstra că-i dacic? Doar nu-i decât o simplă etimologie!”

            Ar fi o simplă etimologie, dacă DEX-ul ar spune adevărul. Dar mesajul subliminal transmis de etimologiile lui false este revoltător. Se știe că strămoșii noștri, geto-dacii, credeau în nemurirea sufletului, credință care era pentru ei un izvor de curaj și creativitate. Aveau tradiții puternice și o cultură bogată, pe care le apărau cu dârzenie. Herodot (sec. V î.e.n.) scria că ,,sunt cei mai viteji dintre traci”. Calendarul de la Sarmizegetusa arată că aveau cunoștințe avansate de astronomie. În dialogul Carmides Platon vorbește cu admirație despre medicina holistică a lui Zamolxe. Tăblițele de la Sinaia mărturisesc că aveau scrisul lor. Cele mai mari muzee din lume, de la Ermitaj la Vatican, găzduiesc statui ale dacilor în atitudini demne și inteligente.

            Și numai DEX-ul îi prezintă ca pe niște lași ce și-au abandonat limba maternă. Ca pe niște inculți lipsiți de spirit creativ. Având un dispreț masochist față de tot ce-i al lor. Popoarele normale își apărau țara și limba cu scutul și spada. Iar dacii ieșeau înaintea migratorilor cu căciula în mână și cerșeau cuvinte.

            ,,Dar e prea absurd: dacă te romanizezi, ia încaltea toate cuvintele de la romani. Nu aștepta o jumătate de mileniu, ca să iei opincă de la bulgari. Bine, să zicem că romanii nu aveau opinci. Atunci păstrează-ți cuvântul dacic. Hai să admitem că l-au păstrat. Dar nedumerirea e alta: cine i-a împins pe daci să ia opinca de la bulgari? Doar ei nu i-au ocupat pe daci!” ar spune un cititor isteț.

            Etimologii absurde ca aceasta, instrumentul ,,științific” al Academiei conține cu nemiluita.

            Recunosc: n-am întâlnit o carte mai absurdă ca DEX-ul. Nu vorbesc de definiții. Ele sunt neutre. Pentru că sunt universale.

            Dar când cobori în zona etimologiilor, este ca și când ai intra într-o mocirlă, care te înghite și te sufocă pe masură ce vrei să înțelegi ceva. DEX-ul pare un instrument științific inofensiv doar celor deprinși să creadă fără a cerceta. Dar pentru un pământean curios și cu imaginație este un lucru de râs și de plâns.

            De râs, când te întrebi, de exemplu, cum se face că brânza-i ,,et. nec.”, cașu-i latin, iar ciobanul turc? Nu vă mai spun că a fost un timp când ,,stâna” era slavă și ,,urda” maghiară. Acum vad că le dau cu ,,et. nec.”

            Și asta, în ciuda faptului că B.P. Hasdeu, încă în secolul al XIX-lea, în Originile păstoriei la români. Studiu de filologie comparată (1874) și Mihai Vinereanu în al său Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică (2008) arată că brânza, stâna și urda sunt de origine traco-dacă.

            În același studiu, Hasdeu arată că și cioban este dacic. Combătându-l pe Roesler, care nu ne știa limba, dar era sigur că l-am luat de la turci. În afară de multe alte argumente, Hașdeu îi amintea lui Roesler că turcii ,,reușiră abia în secolul XV a se apropia de hotarele Daciei, în timp ce cuvântul «cioban» figurează în cele mai vechi balade și doine române, foarte anterioare cunoștinței noastre cu Sublima Poartă”. Acest cuvânt se regăsește în numele multor localități românești, râuri, văi, măguri. De aceea, ,,a susține că abia după 1400 ciobanul se va fi introdus la români, încuibându-se apoi din capul locului în grai vulgar, în poezia poporană, în nomenclatura topică până-n creierii Carpaților, a afirma o asemenea anomalie ar fi ceva inadmisibil chiar dacă cuvântul ar avea o origine turanică, ceea ce nu este”[iii].

            Mihai Vinereanu a demonstrat în al său Dicționar Etimologic că Hasdeu a avut dreptate. Cioban este de origine traco-dacă și provine din radicalul proto-indo-european keu- ,,a observa, a privi, a păzi”[iv].

            Acum uitați-vă în DEX. El o ține pe-a lui. Ciobanul român este turc.

            Întrebarea firească este: a cui linie o ține DEX-ul? A marelui cărturar B.P. Hasdeu, care știa 14 limbi și făcea filologie comparată la anul 1874? Sau a imigraționistului Roesler, care susținea că dacii au fost măcelăriți până la ultimul, iar românii s-au format în sudul Dunării și au imigrat în Carpați abia după venirea maghiarilor?

            Acum ați înțeles de ce DEX-ul nu poate fi numit instrument științific?

            Un intelectual cât de cât informat și cu bun simț nu se poate împăca cu faptul că asemenea absurdități se află într-o carte tipărită cu blagoslovirea Academiei.

            Sau vorba lui B.P. Hasdeu, care se lupta și el cu etimologiile fanteziste al Societății Academice de atunci (aceasta afirma ca ,,cioban” provine din combinarea a două cuvinte latinești: opilio -,,stână” și cib – ,,vas”): ,,O asemenea duplă amețeală etimologică n-ar merita a fi menționată aice dacă n-ar însoți-o pretensiunea de a fi o doctrină academică”[v].

            Vă mirați că vorbeasc pe tonul acesta despre o lucrare la care mulți se uită cu pioșenie. Și eu m-am uitat odată. Dar de când am citit în dicționarul lui Șăineanu că brânza provine de la orașul elvețian Brienz, pioșenia mi-a dispărut ca luată cu mâna. Am înțeles că lipsa de logică se transmite ca o boală râioasă dintr-un dicționar academic în altul. Se mai renunță la câte o inepție gen brânza de la Brienz. Dar marea masă a etimologiilor trase de păr stă acolo neclintită.

            În numele Sfintei Dogme a Romanizării!

            Întrebarea este: ,,Până când?”

            Un articol de Iulia Brânză Mihăileanu


                [i] Mihai Vinereanu, Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2009, p. 9.

                [ii] De origine traco-dacă. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 912.

                [iii] B.P. Hasdeu, Originile păstoriei la români. Studiu de filologie comparată, în Pierit-au dacii, București, Editura Dacica, 2009, p. 69.

                [iv] Mihai Vinereanu, op. cit., p. 226.

                [v] B.P. Hasdeu, op. cit., p. 69.


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

44 Comments on DEX-ul confirmă: romanizarea n-a avut loc!!!

  1. ion mihai ghinea // 1 iunie 2015 at 12:04 // Răspunde

    de cautat ;taran tarana tara – tar.
    cioara – ciornai
    steaua -sta (nu umbla ca o planeta)
    mama gaia a grecilor e glia romanilor
    instrumentul titera, pomenit de antici,e cetera de pe la noi,
    care nu inseamna „celelalte”

    • Da,treb sa ne refacem istoria corect ,un popor nu poate exista in minciuna …este corect ca pe langa arheologie sa se inceapa si cu limba ,limba dacilor …oare cine are interesul ascunderii ei…ca cineva corect in niciun caz …

    • In legatura cu tltbileae de la Iasi am vorbit chiar azi cu profesorul Vasilencu, cel care le-a descoperit si mi-a comunicat ca presa a exagerat si ca el nu a spus niciodata ca ar fi vechi de 7000 de ani si nici ca se trimit in Ucraina pentru analize. Voi afla mai multe zilele urmatoare. Personal, dupa explicatiile pe care mi le-a dat, ii dau crezare. In legatura cu descoperirea de la Sibiu, nu cunosc mai multe detalii… Noapte buna!

  2. Augustin Dragoste // 1 iunie 2015 at 12:10 // Răspunde

    Cît de fain este acest articol. Bravo Iulia Brânză Mihăileanu! M-am rîs de m-am prăpădit. Halal etimologii în Dicționarul Explicativ (al limbii române)! Adică, dacii nu au știut că ciobanii păzesc oile pînă nu au venit în contact cu turcii (sec. 15), cum se numesc opincile pînă nu au venit în contact cu bulgarii (sec. 9), cum se numește catrința pînă nu au venit în contact cu ungurii (sec. 10)!

  3. PARVU VASILCA // 1 iunie 2015 at 12:24 // Răspunde

    Bravo, Daniel Roxin! Mi-a placut argumentarea. Asa trebuie combatuti cei care aiuresc poporul roman cu mistificarea istoriei, minimalizarea importantei poporului roman si a limbii romane la formarea si dezvoltarea limbilor europene!Din pacate, exista intelectuali contemporani care, sedusi de nu stiu ce miraje sau alte avantaje,pusi in slujba nu se stie cui(sau se stie), umplu in continuare librariile cu astfel de productii mistificatoare. Ce fel de intelectual este acela care nu se pune in slujba adevarului si care-si tradeaza constiinta astfel?

  4. Suntem corupti si mintiti de la „biblia” romanilor si anume DEX, dar cine sa ia masuri sa corecteze? Sa nu-mi spuneti ca „specialistii”, deoarece nu cred ca exista asa ceva. Sunt doar o banda de asasini si mercenari oportunisti a tot ce inseamna romanesc.

  5. nicu groza // 1 iunie 2015 at 13:48 // Răspunde

    Eram sigur de falsitatea acestor lucrări. Îmi pare bi
    ne si citesc cu mare placere tot.

  6. Mult succes in continuare ,tot respectul pentru Daniel Roxin , Iulia Brânză Mihăileanu! si la toti ceilalti care se ocupa de originea poporului nostru , stau si ma intreb, armata romană. pe unde au fost si au cucerit ,jefuit , noi suntem singuri care ne-au romanizat ???
    probabil ca si cucu canta in limba romană ????

  7. Am o singura intrebare: ce studii are acest domn Roxin in domeniul istoriei ? Argumentația din articol este cel putin bizară. Vise maica, vise…

    • Daniel Roxin // 2 iunie 2015 at 15:48 // Răspunde

      Am un singur raspuns: articolul este scris de doamna Iulia Branza Mihaileanu. In ceea ce priveste argumentatia, e bizara pentru cei care nu inteleg prea multe din istorie si lingvistica, taica!

  8. De mentionat ca bulagarii sunt turci si nu slavi.

    • Amice, ai o problemă: limba bulgară seamănă cu turca, precum Putin cu Mahomed. Bulgara este, dintre limbile slave, cea mai apropiată de rusă. Ar fi cazul să mai citești – chiar și din DEX. Definițiile sunt corecte – doar etimologiile sunt aiurea.

  9. Nicolae Laurentiu // 2 iunie 2015 at 13:19 // Răspunde

    Deci stramosii nostrii daci, umblau desculti,desbracati si flamanzi, chiar si urmasii lor pana la venirea slavilor,turcilor, ungurilor! Un popor inexistent dupa opinia celor ce nu vor sa accepte ca ne-au gasit aici, dar adevarul incepe sa iasa la iveala cu dovezi arheologice, lingvistice, genetice! Legiunile romane in putinul spatiu dacic ocupat au mancat si cas si branza si urda de la oile ciobanilor de aici, care erau imbracati cu haine din panza tesuta la razboi si incaltati cu opinci! Daca poporul dacic nu era, asa cum vor multi sa spuna subliminal, ce i-ar fi oprit pe romani sa ia in stapanire tot spatiu acesta? Dar curand a inceput sa se dovedeasca linia genetica neintrerupta a locuitorilor de atunci pana la noi cei de astazi, dar mai ales importanta pe care o aveau in lume dacii, prin descoperirea tablitelor de la Tartaria, cu primele forme de scriere! In concluzie, noi trebuie sa avem constiinta puternica de a apartine unui popor unic in Europa care este aici de mii de ani, suntem romani si trebuie sa nu acceptam sa fim desbinati de nimeni! Avem o limba care are la baza limba ce a ganerat si latina, deci le putem sterge casul de la gura,tuturor celor ce au venit tarziu aici si vor teritoriu ca fiind al lor! Dumnezeu sa ne lumineze ca avand demnitate sa ne aparam tot ce este sfant pentru noi!

  10. Domnul Roxin face sapaturi,descopera ce poate si apoi cu draga inima imparte rodul muncii sale cu noi !
    Celor ce nu ati facut-o pana acum,va recomand o lectura captivanta : „Noi nu suntem urmasii Romei”,scrisa de Dr.Napoleon Savescu ,un dacolog „inrait” ! (Dr. si de cuvinte si de boli ; un medic deosebit !).
    Domnilor,pentru ce tandalim si amanam schimbarea numelui tarii..Din Romania in Dacia ?
    Sigur ,vor fi cheltuieli banesti majore…dar eu cred ca multe s-ar schimba in bine ! Pana si atitudinea celor care nu ne-nghit,cred ca s-ar schimba,…noi sa avem curaj sa afirmam ca suntem daci !
    Ponta a „cersit” diasporei o contributie de 10 Euro/luna de fiecare roman plecat ! O sa ne vada curul !
    Daca cineva ar propune ca fiecare diasporean sa contibue cu 100 de Euro/$ pe an pentru sprijinirea initiativei de a schimba numele in Dacia…va asigur ca totul va fi un adevarat succes !
    Ar fi bine de stiut cam care ar fi rezultatul unui referendum pe aceasta tema !
    Doamnei Branza si domnului Roxin,felicitari si multumiri pentru ca ne ajuta sa,ne tin la curent cu rezultatele investigatiilor pe care le fac !
    Sincere aprecieri,
    Cornel,New-York !
    02 Iunie 2015 10;53AM

  11. Slavii nu doar au migrat, dar ne-au si ocupat, mult mai mult timp decat romanii. Sute de ani, (sec VII-VIII-IX) tot teritoriul actual al Romaniei si Moldovei, aproape permanent, a facut parte din primul si cel de al doilea tarate bulgare (dominate de slavi). Limba slavona a fost folosita in calitate de limba oficiala foarte mult timp, chiar si in toate tarile romanesti pana in secolul XVII. Nu e de mirare ca limba romana contine multe cuvinte de origine slava.

    • Daniel Roxin // 2 iunie 2015 at 21:15 // Răspunde

      Nu prea ai inteles cum au functionat lucrurile. In ceea ce priveste taratele, primul a fost dominat de vlahi, daca nu ai stiut! Ei au avut rolul principal in acele evenimente. Asadar…

      • Daca vorbim de populatia majoritara a taratelor bulgare din partea stanga a Dunarii, este adevarat ca era dominata de valahi. Dar daca vorbim de populatia majoritara din partea dreapta a Dunarii, acolo unde s-au aflat capitalele taratelor, atunci acolo au dominat slavii. Altfel limba oficiala si liturgica nu avea sa fie slavona, dar romana (valaha). Mai curand valahii totdeauna au constituit majoritatea in taratele bulgare dar, din pacate, nu au reusit sa se impuna lingvistic, cum de altfel, fiind majoritari, nu au reusit sa se impuna, mai tarziu, nici in Transilvania, pana la marea unire din 1918.

        • Posibil si limba slavona (bulgara veche) sa contina foarte multe cuvinte de origine geto-daca, dupa cum ati afirmat. Astfel de cuvinte se pot identifica daca sunt regasite in bulgara si romana, dar nu sunt prezente si in celelalte limbi slave (ucraineana, belorusa, slovaca, poloneza), precum si in orice alta limba. O astfel de analiza ar putea sa o faca un bun cunoscator a tuturor limbilor slave si totodata, a limbii romane. Exemple de astfel de cuvinte ar putea fi „izvor”, „iaz”, „cârpa” care se regasesc in bulgara si romana, dar nu si in alte limbi slave, respectiv se poate face concluzia ca aceste cuvinte, mai curand, sunt de origine geto-daca.

          • Marian T. // 4 iunie 2015 at 10:51 //

            Pentru tine nu-mi vine in cap decit un proverb nemtzesc care spune: Binecuvinteaza Doamne pe aceia care, cu toate ca nu au habar de nimic, nu simt nevoia sa-si dea cu parerea!

  12. pi buni?! Diversionism ieftin!

    • Branza&Roxin – sa te fereasca Dumnezeu de prostii entuziasti, spune o vorba. Nu sunt multi, dar sunt ca stolurile de ciori! Grav e ca sunt toxici! Vad ca sunt o gramada de creduli. Cititi carti serioase, nu fantezii de arici-pogonici…

      • Simabile valeriu, faci cumva parte din categoria de „arici pogonici” care intregesc ceata de „prosti entuziasti”?
        Cartile serioase de care vorbesti se refera oare la acelea care impreuna sint in numar de 52 sau cele la care s-a facut deja referinta si care nu reusesc sa explice ceeace nu este explicat nici pina in ziua de astazi!

  13. Citesc ,imi complectez cunostintele,imi dau cu parerea ,ii las si pe altii,fara sa ma inflamez(recomand asta tuturor).Dar -in ,,Istoria Romanilor ” -Giurascu-1940,scrie clar ca originea lui Mihai Viteazul este -sau era atunci -ca si azi ,necunoscuta,sau aproximata..

  14. Apoi cadavrul acestui domn,a fost luat de pe cimpia Turzii ,de un ungur,a fost inmormintat la Turda-a fost ridicata si o capela ,care apoi s-a prabusit de neintretinere..

  15. Vă rugăm scrieţi cu diacritice!

  16. Cristian Oceanu // 22 iunie 2015 at 16:27 // Răspunde

    Pai cu asa clasa politica care ne conduce….cu asemenea profesori care ne educa copii……ce asteptari mai avem?
    Nu am nimic cu ungurii…secuiii sau cum se numesc ei…..dar se pare ca sarmanul popor dac a aparut pe aceste meleaguri dupa ei….
    Dacii au gasit un teritoriu nelocuit….au cerut voie la unguri / secui sa stea si ei pe acolo….nu au avut limba proprie si au inceput sa cerseasca cuvinte fara sa inteleaga sensul de pe la vecinii unguri…turci….bulgari…..nu-i asa?
    Mai grav…..sarmanele femei dace au venit fuguta sa se impreuneze cu bravii legionari……
    Offf cata treaba! Cred ca ar trebui sa ne amintim cam cine erau legionarii romani?
    Daca noi am invatat de la ei, de ce acum nu vorbim o alta limba mai exact un amestec de limbi si culturi (ca doar legionarii nu erau doar de la Roma, nu-i asa?)

  17. Sandu Filip // 23 iunie 2015 at 23:07 // Răspunde

    Locuiesc in Spania,le dam adevarate lectii,in constructii,agricultura,in cunoasterea mai multor limbi straine,in foarte multe.Dar si ei ne dau lectii,in pastrarea tuturor cocioabelor,,denumite monumente istorice.
    Nu reusesc sa gasesc incaltaminte sa mi se potriveasca,se zice ca sintem unici in talie si toate masurile necesare.As fii primul de acord cu schimbarea numelui tarii.As vorbii mai multe dar ,nu/mi permite timpul.

    • Stimate domn Sandu Filip, si eu locuiesc de ceva timp in Spania, si pot sa spun ca stiu cat de cat la ce fel de lectii adevarate va referiti. Sa nu credeti ca daca am venit sa lucram in tara asta , spaniolii nu stiau sa zideasca, si-a trebuit sa-i invatam noi , nu trebuie decat sa va uitati la arhitectura unica pe care-o au cladirile, ceea ce in Romania nu s-a vazut pana acum 7-8 ani , cand s-a inceput sa se construiasca intr-un stil mai modern. Ca noi, romanii suntem foarte muncitori, nimeni nu neaga afirmatia, dar si intre spanioli exista persoane foarte vrednice, asa cum si intre romani exista multi puturosi si oameni de nimic . Nu inteleg cum am putea sa le dam lectii cu privire la cunoasterea mai multor limbi, faptul ca noi, romanii am fost nevoiti sa iesim din Romania si sa lucram in alte tari , invatand astfel si alte limbi, nu ne da dreptul de „a da lectii ” nimanui, …sa nu uitam ca spaniolii , cei mai multi vorbesc si valenciana, catalana, basca, etc. Nu stiu in ce fel de cercuri va invartiti dumneavoastra, dar jumatate din spaniolii pe care eu ii cunosc, vorbesc engleza , franceza si germana. Cu privire la agricultura s-ar putea spune ca ei ne dau lectii noua, avand in vedere ca Spania e statul european care exporta cele mai mult e produse ale pamantului, si ca sa ajunga la stadiul asta au muncit enorm, avand in vedere ariditatea solului ; nu trebuie decat sa parcurgeti distanta intre Alicante si Barcelona , si-o sa vedeti munca depusa pentru amenajarea asa-ziselor terase , sau a lacurilor de acumulare si sistemului de irigatie.
      Dar aveti si dreptate intr-un lucru :ei stiu sa conserve si sa promoveze monumentele istorice !!!

  18. Chiar acum pe programul TVR2 (ora 22 si 15) e un domn prfeosor la telejurnal care spune despre descoperirea de la Iasi ca ar fi scriere chirilica si ca descoperirea de la Sibiu ar fi zgaraieturi sau cel putin desene si ca se mira de reactia directorului muzeului Bruchental ,care zice el .ca ar fi trebuit sa reactioneze altfel.Deci dupa emisiunea de aseara au iesit la rampa cei care nu dau nici o sansa trecului cu atat mai putin viitorului.Imi pare rau dar nu i-am retinut numele acestui domn.Deci ati atras atentia cultilor din birourile lor ,daca s-au grabit sa iasa pt a ne linisti si pt a nu crede „zvonurile amatoriste”.Acum d-le Roxin am eu impresia ca o sa incepeti o lupta pe fata cu ei chiar daca nu vreti ati zgandarit cuibul de naparci.Succes in continuare si aveti toata stima si sustinerea de la Resita .

  19. Poporul vlah sau cum ne numim noi mai nou de 100 ani romani, au provenienta din actuala Albania (Tara Alba), Macedinia, Monte Negro. Din neamul aromani, si strmosii nostri pana in sec. IX traiau acolo, dupa care treptat sau mutat in nord, fiind un neam de ciobani neavand nimic de a face cu dacii. Asta este.

    • Daniel Roxin // 30 iunie 2015 at 7:08 // Răspunde

      Te-ai gasit si tu sa bati campii! Oricat va veti da voi alogenii peste cap sa veniti cu astfel de teorii, lucrurile sunt dovedite clar: dincolo de orice alte influente, românii sunt in primul rand urmasii daco-getilor!

      • din pacate cea mai mare problema este lipsa totala a dovezilor. Pana cand ne scriem, inventam ce am vrea istoria romaniilor ramane in ceata….

  20. mares bebe // 2 iulie 2015 at 23:05 // Răspunde

    Felicitari…multe felicitari…Te sustin..darz ca Decebal…

  21. Fanica Dumitrascu // 22 august 2015 at 23:29 // Răspunde

    Daca doriti sa studiati lingvistica in mod serios, studiati mai intai diverse lucrari stintifice in mod serios si nu publicati exaltari fara rost.Cititi cu adevarat o lucrare stintifica, devenit specializat domnul Roxin: http://www.atilf.fr/~ebuchi//telechargement/Florescu-2013.pdf
    Lucrarea de faţă propune o analiză contrastivă a discuţiilor etimologice (de diverse
    grade de extindere şi intensitate analitică) făcute de savantul lingvist G. Ivănescu în Istoria
    limbii române (Ivănescu 1980) şi de echipa deromiană a noii serii a REW în cadrul
    proiectului european: Dictionnaire Étymologique Roman (coordonat de lingviştii Éva Buchi
    şi Wolfgang Schweickard). (Première phase : le noyau panroman) (subvenţionat ANR şi
    DFG) (cf. http://www.atilf.fr/DERom, etapa I: anii 2008-2010, etapa a II-a: anii 2012-2014)
    (DÉRom).
    În mod evident, vom avea în vedere pentru limba română numai elementele
    moştenite din latină.
    O prezentare generală a lucrării ivănesciene ale cărei dimensiuni esenţiale au fost
    analizate şi apreciate de-alungul timpului, nu este în intenţia acestui articol. Volumul circulă
    printre specialişti de peste treizeci de ani, iar nevoia consultării sale funcţionale a făcut
    necesară o reeditare1
    care adaugă ediţiei originare un Indice de cuvinte şi un Indice de
    autori utile. În lingvistica românescă, Istoria limbii române a lui G. Ivănescu reprezintă una
    dintre cărţile de neocolit ale oricărei analize etimologice.
    Proiectul franco-german (DÉRom) de realizare a unui dicţionar etimologic al
    limbilor romanice are ca punct general de plecare Romanisches Etymologisches
    Wörterbuch, al lui Wilhelm Meyer-Lübke (REW). Am prezentat deja această temerară şmodernă întreprindere în cadrul a două articole (Florescu 2009 şi 2012) în care am arătat
    punctele de relevanţă (continuitate şi caracter specific) ale demersului franco-german care
    are o largă susţinere la nivelul specialiştilor din toate idiomurile romanice. Mă voi limita
    acum la citarea unui singur fragment din prezentarea făcută pe situl proiectului de
    coordonatorii acestuia:
    „En janvier 2008, il s’est constitué une équipe internationale, surtout franco-allemande
    (autour du FEW à l’ATILF et du LEI à l’Université de la Sarre), qui se propose de rebâtir
    l’étymologie du noyau commun du lexique héréditaire roman (quelque 500 étymons) selon
    la méthode de la grammaire comparée-reconstruction – méthode jugée jusque là peu
    rentable en romanistique en raison du témoignage massif du latin écrit – et d’en présenter
    l’analyse phonologique, sémantique, stratigraphique et variationnelle sous une forme
    lexicographique-informatique ; le résultat marquera la première étape du Dictionnaire
    Étymologique Roman (DÉRom)””
    http://www.atilf.fr/~ebuchi//telechargement/Florescu-2013.pdf

  22. Consider logica ”țărănească”mai serioasă.Cel ce vine să te fure,nu te va face mai cult,sau mai deștept.Mulțumesc,Daniele!

  23. Cine a facut o facultate in RO pe vremuri,si a avut legaturi cu profesorii,ma refer sa ramina cadre didactice stiu cit stiau ,ce stiau acesti profesori ,academicieni si asa mai departe.Deci mai toate cartile scrise in RO sint copiate de la altii ,de la vecini,de pe unde auzeau sau apucau.Deci cei care scriu aceste carti ,dexuri si restu nu e bine sa spunem ca rasfoiau ci plagiau ,erau niste copiatori,luau de la fiecare cite ceva si gata cartea.Deci majoritatea profesorilor universitari habar nau de meseria ce au invatato,nu au muncit o zi in viata lor in acea meserie,dar au ajuns profesori si ne dau lectii.Asta e cel mai grav,nu stiu cine ia ,sau nea invatat asa dar e grav de tot.Asa sa mers in RO nu de ieri de azi ci de foarte multa vreme.Terminai o scoala,o facultate ,te vedeau profesorii ca esti baiat bun,sau ca esti bun lingusitor etc propunerea venea si uite asa direct dupa bancile scolii ajungeai asistent,urcai apoi an de an pina ajungeai profesor,academician,doctor si mai bagai si o carte doua ,ce mai erai vazut bine,platit si asa mai departe.Cam asa ajung profesori cei din scolile romanesti.Cine ma contrazice sa aduca dovezi.Nu am spus toti,am spus majoritatea.

  24. Multumesc mult pentru aceste valoroase informatii . De ceva timp am o nedumerire si va rog sa ma ajutati, daca se poate ! Locuiesc in Spania in regiunea Valenciei, unde se vorbeste , pe langa spaniola, limba valenciana. Am observat , si nu doar eu, ca exista o sumedenie de cuvinte identice si asemanatoare intre valenciana si romana , cum ar fi : foc, cap, scurt, bou, pantalon, fum, etc. Se ridica intrebarea „de unde ?” , mai ales ca am citit intr-un manual scolar de valenciana urmatoarea fraza : „limba care se aseamana cel mai mult cu valenciana este limba romana „. Va multumesc !

    • Chiar astazi,un profesor din Italia m-a cautat pe facebook spunandu-mi ca in zona Napoli sunt dialecte care seamana foarte bine cu romana. Vor iesi multe la iveala in viitorul apropiat…

  25. VLADIMIRIONICA // 19 ianuarie 2016 at 21:59 // Răspunde

    Cred ca toata lumea este de acord ca limba italiana este urmasa limbii latine.Realitatea este ca limba romana este foarte asemanatoare cu limba italiana.Nu exista o alta limba mai asemanatoare.Toate teoriile mai mult sau mai putin stiintifice nu au cum sa renege aceasta asemanare…si atunci o ignora…Oare de ce?!?Cat de important este in viata de zi cu zi faptul ca avem sau nu o limba de origine latina?!?Este mai important studiul acesta? Sau faptul ca in presa ,la tv.si pe internet stirile si comentariile abunda de cuvinte si expresii englezesti?

  26. Italiana este „urmasa” Limbii Romane ! La fel ca toate celelalte limbi denumite generic si cu mare nerusinare – „latine” ! 🙂 Si care Latina ? Latina, este o limba moarta pentru ca asa s-a si nascut. Un avorton lingvistic, o limba artificiala, vorbita numai in anumite cercuri. La fel ca si Esperanto.

Lasă un răspuns la Sandu Filip Anulează răspunsul

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii