Noutăți

Descoperirea făcută de zimbrii „arheologi” în pădurile nemțene…

A fost odată ca niciodată… câțiva zimbrii curioși. Totul a început în anul 2012, când din Parcul Natural Vânători din Neamț au fost eliberate câteva dintre aceste rare animale, în apropierea comunei Crăcăoani. Zimbrii s-au bucurat din plin de libertatea proaspăt căpătată, începând să exploreze regiunea. Și, cum uriașele rumegătore sunt monitorizate prin GPS, cei de la Parcul Natural le-au putut urmări toate deplasările, prilej cu care au constatat că zimbrii au făcut o importantă descoperire arheologică.

În zona satului Mitocul Bălan, animalele au dat peste un drum vechi de secole bune, lat de 7-8 metri și construit temeinic, cu o fundație de piatra. Simțind stabilitatea acestui drum ce oferă și o vizibilitate bună, dar bucurându-se și de iarba ce creștea aici, zimbrii s-au tot plimbat pe același traseu, până au atras atenția celor care îi monitorizau. Astfel s-a descoperit (sau re-descoperit) acest drum care, deși aduce mult cu șoselele făcute de romani, nu e totuși opera acestora.

După câte știm provincia Dacia romană nu s-a extins până aici, iar el dateaza, se pare, mai degraba din perioada medievală. Oamenii din zonă vorbesc demult despre „Calea Mare” și există chiar și un deal cu acest nume în apropiere de Mitocul Bălan, dar istoricii și arheologii nu au reușit până acum să găsească drumul, care ar fi făcut legătura în trecut între acest sat și Hangu, lângă Lacul Bicaz. Se știa însă că această „Cale Mare” era folosită de călugării de la Mănăstirea Secu și de maicile de la Mănăstirea Văratec, iar o ramificație a acestuia făcea legătura, prin Toplița, între Moldova și Transilvania. Nimeni nu se aștepta însă ca aceast drum uitat să fie un drum construit temeinic, ci doar o potecă de munte.

Eu am auzit despre drumul ăsta de la un brigadier silvic bătrân, care a lucrat vreo 40 de ani la pădure”, spune viceprimarul din Crăcăoani. „Cine stă de vorbă cu el află o mulțime de povesti, dar așa sunt mulți săteni care pot să le arate drumeților pe unde să meargă. Unii știu că a fost drumul folosit pe timpul războiului, alții spun că ar fi mai vechi. Ar trebui să se facă o comisie din specialiști, care să se ducă la fața locului și să facă investigații”, mai spune acesta.

Descoperirea a trezit și interesul specialiștilor în istorie. Comisarul Vitalie Josanu, șeful Serviciului Patrimoniul Cultural din județ, spune că „Exista o relatare de-a lui Neculce, în care se vorbește despre un anume Gătae Surugiu. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, el ar fi divulgat polonezilor locul unde este ascuns tezaurul Moldovei și a sfârșit decapitat. Găsim de-a lungul acestui drum toponimele Poiana Comorilor, Dealul Comorilor, Vârful Comorii, Piscul Comorii, apar izvoare colaterale și așa descoperim că niște urme și niște elemente sunt în zonă. Iar între drumul de creastă și Hangu există o cetate din epoca Bronzului, care apăra ceva – cel mai probabil traficul – și, în același timp, exercita un control al negustorilor și se ocupa cu paza mărfurilor. Eu am văzut că apare pe hărți această cetate, m-am interesat la Complexul Muzeal Județean și am întrebat de ce nu este trecută în Repertoriul Arheologic Național. A fost un pic de agitație atunci, dar nu s-a schimbat nimic, nici nu mai sunt specialiști care să se ocupe cu lucruri de genul acesta. Informația este la nivel de noutate și de abia de acum ar trebui să se facă o riguroasă cercetare istorică și arheologică”.

61694864

 „Calea Mare” descoperită de zimbrii „arheologi” din Neamț nu este, de altfel, unică. În țară există mai multe locuri și localități purtând acest nume. Multe dintre ele au făcut parte din sistemul de apărare al frontierelor Imperiului Roman, sistem care includea și un drum ce urma linia graniței și permitea deplasarea rapidă a trupelor. Mitocu Bălan se află însă la circa 150 de kilometri de frontierele provinciei Dacia, deci e greu de crezut că drumul de aici ar fi opera romanilor. În Crăcăoani arheologii au găsit urmele unei așezări din veacurile IV-V, însă aceasta ar avea mai degrabă legătură cu goții decât cu romanii. Pe de altă parte, dacă autoritățile de la noi nu par interesate de această descoperire, ea a atras în schimb atenția unui responsabil din Ministerul francez al Culturii și Comunicării, arheologul Philippe Fajon, care cu ani în urmă a făcut ceva săpături arheologice și în țara noastră. Acesta spune că nu doar în România, ci și în Franța, este foarte dificil ca un drum roman sau medieval să fie clasificat drept monument istoric, din punct de vedere administrativ.

Dar iată o idee: mai repede, la penuria de drumuri care este în țara noastră, îl putem lega de alte artere rutiere și repune în funcțiune. Încă un loc de trecere al munților între Moldova și Transilvania nu ar fi decât benefic pentru toată lumea, plus faptul că astfel se va afla mai multe despre el și se va valoriza într-un fel aparte, spre nemulțumirea zimbrilor, ce își găsiseră aici sălaș liniștit.

Conf. univ. dr. George V Grigore

61694868

Drumul roman Via Appia din Italia


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

1 Comment on Descoperirea făcută de zimbrii „arheologi” în pădurile nemțene…

  1. Ce palma data ascunzatorilor de istorie!
    Adevarul sopteste, prin “glasurile” pietrelor, ale vietuitoarelor, ale râului si ramului, povestea strabunilor si povestea lumii de la inceputurile ei.

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii