Descoperire arheologică uriaşă într-o pădure din Gorj: matriţă folosită de geto-daci pentru turnarea monedelor
Adevarul.ro: Trei arheologi amatori au făcut o descoperire de senzaţie într-o pădure de lângă oraşul Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj. Dotaţi cu detectoare de metale, aceştia au găsit duminică, 19 noiembrie, o matriţă folosită de daci, în urmă cu peste 2.000 de ani, la realizarea de monede din argint.
Sorin Maria, Valentin Cîrstea şi Florin Daniel Guţă sunt autorii descoperirii care va intra în istoria României. Doi dintre ei au mers luni, 20 noiembrie, cu piesele găsite pentru a le preda autorităţilor locale ale oraşului Târgu Cărbuneşti, în prezenţa reprezentanţilor Direcţiei pentru Cultură Gorj şi Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj.
Valentin Cîrstea ne-a povestit cum a fost găsită matriţa: „Nu ne-am dat seama despre ce piese este vorba sau de valoarea lor decât după ce le-am curăţat. Ştanţa era acoperită de noroi. Când le-am curăţat, ne-am dat seama ce sunt de fapt. Când le-am găsit erau alăturate. Am făcut această descoperire după ce am parcurs prin pădure mai mulţi kilometri. Părerea mea că valoarea lor este inestimabilă, fiind unicat în România. Am vorbit cu mai mulţi experţi în domeniu şi asta ne-au spus. Este cea mai valoroasă descoperire pe care am făcut-o de când ne ocupăm cu aşa ceva. Este ceva fabulos“.
Matriţa găsită de cei trei pasionaţi de istorie este confecţionată din fier şi bronz.
Sorin Maria ne spune că exista chiar riscul ca piesele dacice să nu mai fie găsite vreodată: „Nu ar fi putut fi descoperite la întâmplare. Erau la o adâncime de 15-20 de centimetri, dar locul era greu accesibil, într-o râpă. Dacă aluneca pământul, probabil că nu le mai găsea nimeni vreodată“.
Acesta ne explică şi cum era folosită ştanţa: „Foloseau ca meterial brut biluţe de argint pe care le încălzeau până deveneau moi, după care le puneau în matriţă şi le loveau cu ciocanul. Pe partea din bronz care se imprima pe monede este stilizat un cal“.
Valentin Cîrstea ne spune că se documentează înainte de a pleca la drum, pasiunea pentru istorie fiind încă din copilărie: „De obicei, ne facem lecţiile pentru că se poate întâmpla să găsim şi piese de patrimoniu şi trebuie să ştim cum să procedăm. Mulţi ne spun că suntem căutători de comori, dar noi am descoperit poate obiecte mult mai importante din punct de vedere istoric decât cele din aur sau argint“.
Potrivit legii, cei care reuşesc să facă descoperiri arheologice de mare importanţă primesc până la 45% din valoarea pieselor. „Primim 30% din valoare, iar dacă descoperirea este încadrată la categoria «Tezaur» sau este o descoperire excepţională, se mai adaugă un bonus de 15%. Am donat peste 90% din piesele pe care le-am găsit. Este o pasiune şi nu desfăşurăm această activitate pentru bani. Oful nostru este că nu sunt fructificate descoperirile noastre“, spune Sorin Maria.
Matriţa se folosea la realizarea de imitaţii după monedele străine
Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Gorj, a spus despre descoperirea făcută de pasionaţii de istorie: „Este prima descoperire de acest fel din judeţul Gorj. Nu am văzut încă piesa descoperită în realitate, dar din primele imagini mi-am dat seama că este vorba de o ştanţă geto-dacică, în zona respectivă fiind descoperit, în secolul trecut, un tezaur monetar geto-dacic datat la mijlocul secolului al doilea şi secolul I î.H. Este vorba de monede tip Aninoasa Dobreşti, specifice bazinului mijlociu şi nordic al râului Jiu şi Gilort. Piesa va ajunge în patrimoniul Muzeului, va fi inventariată, fişată şi propusă spre clasare la categoria «Tezaur», după care vom achiziţiona o vitrină securizată şi va fi expusă în sala de epocă geto-dacică. Matriţa se folosea pentru realizarea de imitaţii pe care le făceau geto-dacii după monede străine. Le turnau şi le puneau în circulaţie“.
Valentin Cîrstea împreună cu soţia sa au mai făcut o descoperire de senzaţie în urmă cu câţiva ani. Cei doi au găsit într-o pădure de lângă Târgu Jiu trei pumnale dacice denumite în literatura de specialitate «sica», un vârf de lance, care au fost înscrise la categoria „Tezaur“, mai multe aplice, o cataramă şi două fibule.
Citeste mai mult: adev.ro/ozpxbu
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Da,insa de obicei ,se batea moneda ,,marunta”(argint sau arama).,,Valuta forte”,a existat din timpuri stravechi,moneda din aur acceptata oriunde,caracterizata de cantitatea standard de aur fin continuta.Pentru a nu i se diminua cantitatea,monedele erau ,,zimtate”,iar cele tocite erau scoase din uz.Ulterior celor tocite l-i s-a diminuat valoarea.Incepind cu Cosonul,au circulat diferite monede din aur;sextertul,drahma,dinarul,talerul(daler-dolar:)) ),asprul,ducatul,zlotul(zoloto=aur,galben…),rubla,cocoselul…leul nostru,o moneda olandeza care avea pe o parte un leu(leva,leka) si care a circulat prin imperiul otoman.Problema imitatiilor;nu circulau decit local;si aici era o problema:,,Cind primesc un galben,il pun in chimir si il duc alor mei sa-l vda cum arata!Da’,ce sa fac cu el?Cind am nevoie de paine,dau o oaie pe citeva ferdele de griu,un vitel pentru un plug,o legatura de piei pentru o bute de vin…”,Sadoveanu spunea:,,mergea omul cu gaina sub brat si o dadea pe un bulgare de sare si citeva luminari”.Foarte putini voievozi au batut moneda marunta!Valuta noastra forte a fost dintotdeauna …sarea!Si celelalte produse;vin,cerale,vite,piei,brinza,lina…(caii,au fost interzisi totdeauna la export,erau doar cadouri pentru marimile vremii)