Cunoaste lumea

Noutăți

Democrația: Vox populi, vox derbedei

  •  
  •  
  •  

Naționalismul se adresează poporului. Nu însă numărului brut, nu mai ales derbedeilor din el. El nu se bate în piept și nu jură pe maxima tribunilor: Vox populi, vox Dei. Dar ține seamă de ea, întrucât e adevărată.

De aceea, nici nu e silit să facă politică după maxima, bine prinsă de amicul nostru Dunăreanu: Vox populi, vox Derbedei.

Naționalismul nu se adresează intereselor individuale și inferioare ale «inșilor», ci tocmai din contra, sentimentului lor comun, impersonal, poporului întreg ca entitate națională, puterii lui de abnegare comună, de răbdare, de comună acțiune, de entuziasm, de patriotism: sufletului său.

Căci pentru bunurile sale cu adevărat comune, forțamente de ordin ideal: pentru patria sa, pentru naționalitatea sa, pentru cultura sa comună, în fiecare popor sănătos, nevătămat de teorii absurde, există, în mod latent, o profundă simțire, un izvor de idealitate, de armonie în sentimentele comune, de obștească siguranță și înălțare, un dor de viitor asigurat și strălucit […].

Am spus că mulțimea nu poate fi considerată ca «suverană», că ea nu poate da nici măcar o indicație politică decât pe măsura conducerii de care are parte.

În chestiuni de sentiment comun, de existență națională, de onoare națională, de mărire, de viitor, o națiune poate exprima o dorință, pentru cuvântul că asemenea sentimente comune există în mod latent în ea. Ele pot deci fi armonizate și exprimate colectiv. Această comună dorință nu însemnează însă totdeauna politică națională.

Ea adesea trebuie suprimată, pentru că adesea nu e decât un pium desiderium, o dorință irealizabilă sau chiar periculoasă pentru existența statului, a națiunii.

Așa este în chestii generale, de ordin sufletesc. D-apoi în chestiuni de interese individuale? De publice și zilnice interese materiale, trupești? De organizație politică-economică?

De procedare concretă, de înaintare sau întârziere în forme de guvernământ, în chestiuni externe, în reforme complexe?Orice

cu judecată normală trebuie să admită că asemenea chestiuni de interese individuale și interese generale, cari reclamă multă știință, o lungă experiență și mare artă nu se pot rezolva printr-o «voință» a mulțimii, mai puțin printr-o teoretică a ei «suveranitate»; căci mai ales astea nu sunt deloc chestii de sentiment, ci de pricepere, nu de voință, ci de putință.

Democrația, dimpotrivă, NU se adresează poporului. Ea se adresează intereselor individului; intereselor lui trupești, materiale; celor mai inferioare ca egoism, cari forțamente sunt ale lui personal, și față de cari interesele materiale ale altuia sunt ale altuia, iar nu ale lui personal, și între cari o armonie generală, o simpatie firească, între milioane de indivizi, nu poate exista, doar într-o comună robie, în comunism.

Pentru că averea celui ce o are e antipatică celui ce n-are, celui ce are mai puțin. De când sunt popoare pe lume și cât vor fi pe pământ. Iar democrația care, prin toată firea ei, nu poate exista decât cu voturile celor ce n-au contra celor ce au, trebuie să se adreseze lăcomiei, invidiei, bănuelei, răutățiilor.E

a trebuie să se adreseze animalului din om, nu patriotului din el. Căci tendința ei firească, inconștientă, nu-i, și nu poate fi – orișicât ar abuza de intervenționism – să întărească statul, naționalitatea, ci să-l distrug

Fie printr-un individualism anarhic, tăgăduitor a orice autoritate de stat de dragul intereselor domnului individ; fie printr-un socialism egalitar, despotic, tot de dragul intereselor domnului individ. Din veșnica revoltă a spiritului raționalist și a inimei pline de poftiri și patimi, absolut incapabil a înțelege natura și legile ei: natura popoarelor, natura statelor, normele lor de existență și dezvoltare firească, națională.

Nimic nu este astăzi mai pozitiv stabilit în științele politice decât adevărul că singura politică serioasă este o politică de conformare la individualitatea deosebită a țărei și a poporului: pe de o parte, o constantă preocupare de a conserva caracterul național, pe de alta, o bine cumpănită adaptare de inovații necesare.

Democrația adevărată – oricât ne-ar asigura ea, la începuturile ei într-o țară – n-are adevărată credință în neam și țară. Căci dacă ar avea, ea nu ar perverti mentalitatea poporului cu idei politice pe cât de străine, pe atât de false.

Ea nu ar submina credința lui în rostul așezămintelor sale istorice, în credințele, moravurile și tradițiile lui necesare și bune. Ea nu l-ar duce pe țăran în rătăcire să-și lepede sumanul național și să îmbrace fracul jacobinilor pentru că cei dintâi democrați în țară așa găsiseră de cuviință să înceapă, ei înșiși, noua lor civilizație democratică.

Ea n-are credință pentru că este «din princip» contra orișicărei credințe, contra orișicărei «superstiții», contra orișicărei «minciuni convenționale»; cum n-are credință în monarhie și aristocrație ca forme firești într-un guvernământ. De fapt, ea n-are credință nici măcar în existența ei proprie.

De aceea, TOATE democrațiile mereu se plâng, mereu se tânguiesc că nu sunt «reale», că nu sunt «adevărate», că nu exprimă dorința matematică, «integrală» a numărului, a cifrelor oarbe, că sunt mereu «falsificate», escamotate.

Incapabilă de a înțelege adevărul, ca toți abderiții din care se trage – cari când o preamăreau, când o huleau –, ea-i numai «intelect» lipsit de orice conținut, de orice vlagă.

Îngâmfată și a toate știutoare, ca toate capetele goale și veșnic înfierbântate, adevărata «folieraisonnante», ea mereu se laudă că ține la «știință», deși știința nu ține nimic la ea.

Dar democrația are mania parvenitului care mereu se fălește că, fiind bogat (în voturi) e în intimitatea aristocraților de neam, a savanților de rasă, deși aceștia se uită la el peste umăr. «Știința» ei, a democrației, e incapabilă a pricepe un popor dacă nu i-o despica pântecele să-i vadă «rărunchii»…

Aurel C. Popovici, Naționalism sau democrație. O critică a civilizațiunii moderne”, 1910.Cartea a fost republicată la Editura SENS, în 2020

Sursă: CERTITUDINEA nr.104   


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii