Noutăți

Crâmpeie de folclor din Maramureș

Daca in articolul precedent (http://www.cunoastelumea.ro/o-sinteza-a-folclorului-romanesc-din-ardeal/ ) am acoperit elemente de folclor din zona Ardealului, acum vom mentiona cateva obiceiuri din zona Maramuresului.

Dupa cum spuneam, obiceiurile pot fi impartite, grosso modo, in obiceiuri calendaristice (sau legate de anumite anotimpuri si perioade ale anului), sau in obiceiuri legate de momente importante din viata oamenilor. In aceasta ultima categorie putem include si cantecele ce sunt compuse pentru a ilustra anumite stari afective (cantece de dor, de jale, de catanie, etc.).

Obiceiurile calendaristice sau cele legate de anumite perioade ale anului, precum Sanzienele si Rusaliile, sunt intrucatva asemanatoare in Ardeal si Maramures, putand fi regasite si in celelalte regiuni ale tarii, precum Banat, Moldova, etc. Revenind, insa, la zona Maramuresului, descoperim:

  1. Obiceiuri calendaristice

TANJAUA DE PE MARA (sau UDATORIU)

Festival de obiceiuri agrare, acesta are loc in luna Mai, in zona satelor Harnicesti si Sugatag. Aici, intregul sat se aduna imbracat in straie de sarbatoare pentru a-l sarbatori pe „cel dintai gospodar”, care a iesit primul sa-si are ogorul. 12 tanjale (tanjaua sau tanjala  este un protap folosit la a lega vitele in pereche) sunt impodobite cu stergare cusute, crengi de mesteacan si panglici colorate, si apoi carate de feciori. Odata ajunsi la casa gospodarului, alaiul pleaca pentru a inconjura de 3 ori ogorul arat in sensul „rotirii soarelui”. Apoi, in Valea Darasca, gospodarul este spalat si purificat cu apa din parau pentru recolte roditoare, in timp ce se rosteste urmatoarea incantatie:

„Maneci largi oi sufulca
Si cu apă te-oi spăla
Să rodească tarina
Ca s-avem roade bogate
Si aici si-n alte sate’’.

Sarbatorile dedicate apropierii Pastelui incep in Maramures spre sfarsitul lunii Aprilie (aprox. 23), de Sf. Gheorghe (sarbatoare numita si Sangeorz). In ziua de Sangeorz, feciorii si fetele din sate se uda cu apa unii pe altii (ritual pagan de fertilitate). Tot in apropierea acestei date se scot oile in hotar (afara din sat) si se grupeaza sau asociaza stanile.

La inceputul lunii mai se desfasoara sarbatoarea “Ruptu sterpelor”, dupa care ciobanii cu oile pleaca in munti.

Un alt obicei ce are loc inainte de Inviere, in Duminica de Florii (intalnit si in celelalte regiuni din Romania), este impodobirea painii cu flori de aluat. Painea este mancata de toata familia, pentru ca sa ramana impreuna si pe lumea cealalta. Tot in aceasta Duminica, saracilor li se da mancare sau bani de pomana, iar oamenii duc ramuri de salcie la bisericile din sate. Acestea sunt luate apoi dupa slujba si duse acasa, pentru a aduce noroc si a proteja  gospodaria.

In Borsa, in Saptamana Mare, se practica „impuscatul” (pocnitori cu carbid). Astfel se credea ca piatra de pe mormantul lui Iisus va fi sparta, iar in Noaptea de Inviere si in Duminica Mare se tragea cu arma, pentru a pazi mormantul unde a fost depus trupul lui Iisus si de bucurie pentru Invierea Sa (pe Iza si Cosau).

Tot in Duminica Mare, femeile si fetele nu plecau de acasa, asteptand primul musafir in gospodarie care se dorea a fi barbat, pentru a merge lucrurile bine tot restul anului.

        2. Obiceiuri din viata oamenilor

Cantece de dragoste- Dragomiresti

„Frunza verde-amu sa face

Ce iubesc mamii nu-i place

Mamii-i place uratu’

Ca stii umbla cu caru’,

Mie mi-i drag mandrutu’

De ce stii tocmi clopu’.”

„Hai, mandrut, in sus pa vale,

C-o facut viola floare.

De ai gand sa ne iubim,

Hai, viola s-o plezim,

De ai gand sa ne lasam,

Hai, viola s-o ciuntam.”

„Pentru tine, mai badita,

Nu marg ziua la ulita

Numa’ sara la portita.

Si ma uit in jos si-n sus

Doara te-oi vede, mandrut,

Daca nu te vad viind,

Marg in casa tat plangand.”

Cantece de dor- Dragomiresti

„Pasarica zahastrie,

Spune-i mandrului sa vie,

Sa nu mai taie manie.

S-o-nzitat o pasarica

Si toti strugurii-i mananca.

S-onzitat o mierla neagra

Si-i duce cu tot cu creanga.”

„Codrule, cu frunza lata,

Pice bruma, nu te bata,

Ca mi-ai prins bine odata.

Codrule, te-as intreba:

„N-o trecut pe-aici badea”?

De-o trecut sa merg mai tare,

De nu, sa-l astept in cale

Sa-ncepem dragostea mare.”

„Dorul meu, de l-as canta,

Dealurile-ar rasuna,

De la munte pana-n vale

S-ar umple tate de jale.

Si i-as zice codrului

Sa-si lepede frunza lui,

Graului sa nu-ncolteasca,

Nici copacul sa rodeasca

Zia sa nu deie zin

Numa sa scap de strain.”

Cantece de jale- Dragomiresti

 

„Sufla vant pa sub padure

Si-o rupt o creanga de mure

Si-o tapat-o pa puhoi

Si-o venit pana la noi.

Si-atatea mi-o povestit

Catu-i de greu de trait

In lume cu omu urat.”

„Vrut-o mama sa ma lase

La urat sa-i fiu mireasa

Pentr-un putregai de casa,

Casa, de ar arde-o focu’

Nu-mi manca, mama, norocu’.

Casa, de ar arde-o para

Nu-mi manca, mama, tigneala.

Lasa-ma, mama, sa dorm,

Stiu ca nu m-ar lua un domn,

Ca m-a lua un urat

Nu m-a lasa nici sa rad.”

Cantece de catanie- Dragomiresti

 

„Plange-ma, mama, cu dor,

Ca ti-am fost voinic fecior.

Si de grija ti-am purtat,

Ogorul ti l-am lucrat,

Iar de cand m-am catanit,

Viata mi s-o otrazit,

Ca tanjesc in tari straine

Si tot plang gandind la tine.”

„Intr-o zi mandra cu soare

Primii ordin de chemare,

Ordin cu cerneala neagra,

Cand mi-o fost lumea mai draga.

Ordin cu doua stampile,

Pentru 12 luni de zile.”

„Ratule, cu iarba rara,

Cine te-o cosi la vara?

Feciorii nu te-or cosi,

Ca-s plecati a catani.

Fetele nu te-or grebla,

Ca numa la posta or sta

Si-or intreba postasu’:

-N-am carte de la mandru’?”

Cantece satirice

 

„Fa-ti mandrior, casa  noua

Din doi picurasi de roua

Si-apoi ma duc nora voua,

Ca dintr-aista casa veche,

Cu nora nu vi se sade.

Vezi, badita, ca n-ai casa?

Unde m-ai duce mireasa?”

„Ce stai, badita-n carare?

Sufla vant si geru-i mare,

Hai, badita, pana-n casa

Ca barbatu-i dus de-acasa,

Ca barbatu-i dus la moara

Pice piatra si-l omoara,

Intra-n cas si-o strange-n brata

Si-o saruta cu dulceata,

Iar cand le-ar fi fost mai bine

Iata ca barbatu’ vine.”

In articolul urmator vom continua cu obiceiuri din Maramures.

Cosmin Nechita,

Compozitor si textier

 

 Nota: Majoritatea informatiilor au fost preluate din surse din „viu grai”, precum si din lucrarile:

  1. „Culegere de Folclor, Din Ardeal in Maramures”, coordonatori Sabina-Victoria Marinescu si Elena Zubascu (2009).
  2. Antologie de Folclor din Maramures, Dorin Stef (2007)
  3. Folclor din Tara Maramuresului, Pamfil Biltiu, Maria Biltiu, 2005-2007

 

 


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii