Noutăți

Cele mai impresionante necropole antice din lume. Mormintele regale pline de bogăţii…

Necropolele antice au fost de-a lungul timpului locurile multora dintre cele mai preţioase descoperiri arheologice şi continuă să fascineze lumea prin misterele lor.

Civilizaţiile antice acordau o mare importanţă ritualurilor legate de înmormântare, iar unele dintre ele au lăsat posterităţii necropole impresionante.

Mormântul ascuns din oraşul soarelui Teotihuacan (Mexic) a fost cel mai mare oraş antic din America Centrală. În grandioasa metropololă  locuiau în urmă cu aproape două milenii 200.000 de oameni. Una dintre cele mai impresionate construcţii din „oraşul zeilor” sau „oraşul soarelui”, aşa cum a fost numit de azteci, este piramida Şarpelui cu Pene.

La o adâncime de 18 metri sub piramidă arheologii au descoparit intrarea într-un tunel secret. Au săpat ani în şir, până în 2015, când au ajuns la capătul tunelului lung de peste 100 de metri. Aici au dat de o încăpere misterioasă, sigilată vreme de 1.800 de ani, în care au găsit mercur lichid.

Prezenţa metalului toxic în încăpere ani le-a indicat specialiştilor că se află aproape de ceea ce sperau să găsească: prima cameră mortuară regală din metropola aztecă. Căutarea mormântului regal continuă şi în prezent. În zona centrală a oraşului, înconjurat de temple, se află „Bulevardul morţilor”, cu o lungime de patru kilometri şi o lăţime de 40 de metri.

Mormintele luxoase ale faraonilor Valea Regilor (Egipt) a fost în urmă cu peste trei milenii locul sacru unde marii faraoni egipteni au ales să fie înhumaţi. Mormintele pline de bogăţii, unele ascunse în încăperile secrete ale piramidelor, au fost jefuite cu timpul, însă unul a supravieţuit secolelor fără să fie cunoscut până la descoperirea sa de la începutul anilor 1920.

Camera funerară a faraonului Tutankamon a fost găsită de o echipă de arheologi condusă de Howard Carter şi patronată de lordul englez Carnarvon. Acesta din urmă ar fi căzut pradă „blestemului faraonilor” şi a murit la scurt timp. Mormântul, deşi de mici dimensiuni, a reprezentat o descoperire epocală.

Cuprindea peste 5.000 de obiecte antice preţioase, printre care sarcofagul de aur, o mască mortuară, tronuri, arcuri, trâmbiţe, potire, sandale, vin, lenjerie. În centrul încăperii secrete se afla mumia tânărului faraon, a cărui moarte a făcut decenii în şir obiectul unor studii ştiinţifice. Piramidele egiptene, mumiille şi monumentele impunătoare dedicate zeităţilor au putu crea impresia că în Egiptul Antic, oamenii erau foarte preocupaţi de moarte.

Unii istorici susţin că modul de viaţă al egiptenilor şi obiceiurile lor privind înmormântările erau pentru a glorifica viaţa. Multe dintre ilustraţiile din mormintele faraonilor au fost dedicate celebrării vieţii, a agriculturii, pescuitului şi vânătorii, iar podoabele scumpe îngropate alături de ei îi ajutau, potrivit credinţei lor, să ajungă în viaţa de apoi unde şi-ar fi continuat activităţile pe care le-au făcut în timpul vieţii. Mumificarea era o metodă de a păstra corpul într-o stare cât mai aproape de cea a fiinţelor vii, arătau specialiştii.

Valea regilor traci şi mormântul getic

Valea regilor traci aflată la sud de Dunăre este locul celor mai impresionante morminte antice din Bulgaria. Pe dealurile bătute de soare ies la iveală peste 100 de tumuli funerari, în care au fost depuse trupurile căpeteniilor trace, în urmă cu mai mult de 2.300 de ani.

Unul dintre cele mai impresionante morminte se află în vecinătatea satului Sveştari, iar unii istorici susţin că i-a aparţinut regelui get Dromichete. Movila cu trei încăperi subterane, considerată un mormînt getic din vremea în care această populaţie se afla la apogeul dezvoltării sale, a fost cercetată din 1982.

Specialiştii au susţinut că reprezintă o imagine relevantă a civilizaţiei trace, prin picturile sale murale, unice, cu cele zece cariatide, pe jumătate figuri feminine sculptate în relief, pe jumătate plante, cu imaginile zugrăvite în culori ocru, maro, albastru, roşu şi lila, bine conservate.

La Şveştari, arheologii au mai descoperit o comoară semnificativă, care conţinea un inel de aur, 44 de figurine şi 100 butoni de aur, găsite în zona celor 150 de morminte din secolul al IV-lea î. Hr. Necropola se află în patrimoniul UNESCO. În ultimele cinci secole dinaintea erei noastre, susţin specialiştii, cel mai obişnuit ritual de înmormântare la populaţiile tracice implica incinerarea cadavrelor.

Istoricul antic Herodot arăta modul în care populaţiile trace, inclusiv cele de pe actualul teritoriu al ţării noastre, îşi luau adio de la decedaţi: „Înmormântările celor cu stare se fac astfel: ţin mortul la vedere timp de trei zile şi, după ce jertfesc animale de tot soiul, benchetuiesc, jelindu-l mai întâi; apoi îl înmormântează arzându-l sau, în alt chip, îngropându-l în pământ; iar după ce înalţă, mormântul, rânduiesc întreceri de tot soiul, în care cele mai mari răsplăţi sunt statornicite, pe bună dreptate, pentru lupta corp la corp”, informa Herodot.

Citeste mai mult: Adevărul


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii