Noutăți

Cele mai importante descoperiri științifice din 2016! De la crocodilul gigant și dinozaurii cu pene, până la Proxima b, planeta ce ar putea găzdui unele forme de viață

Anul care este pe cale să se sfârșească a fost unul mai mult decât productiv, din punct de vedere științific. Vom inventaria, în cele ce urmează, cinci dintre cele mai importante descoperiri științifice ale anului 2016!

11Cel mai mare crocodil care a trăit vreodată

În ianuarie 2016, oamenii de știință au uluit lumea cu știrea că a fost descoperit, într-un deșert african, cel mai mare crocodil care a existat vreodată. Pe baza unui craniu fosil și altor oase descoperite în Tunisia, s-a tras concluzia că străvechea reptilă putea să crească mai lungă de 30 de picioare (aproape 10 metri) și să cântărească circa trei tone. Machimosaurus rex, animalul ce a viețuit acum 120 de milioane de ani, oferă indicii cruciale cu privire la un posibil eveniment extincție în masă de la sfârșitul Jurasicului, în urmă cu aproximativ 145 milioane de ani.

5

Penele ce decorau… coada unui dinozaur, conservate într-o bucată de chihlimbar

O neobișnuită bucată de chihlimbar a ajuns, nu demult, în posesia paleontologilor, care au examinat-o cu mare interes. În decembrie 2016, s-a anunțat că respectivul fragment de chihlimbar conținea pene care au aparținut cozii unui dinozaur. Datând de 99 de milioane de ani, fragmentul provenit din coada străvechii reptile a fost inițial confundat cu o fărâmă de materie vegetală. Inspectarea sa mai atentă a arătat că era vorba doar despre resturile unor pene. Coada a aparținut unui tânăr Coelurozaurus, o familie de dinozauri care include Tiranozaurii, precum și strămoși de-ai păsărilor actuale.

Urme ale unor strămoși îndepărtați ai omului, în Tanzania

Tanzania a fost o sursă neprețuită de urme străvechi legate de începuturile existenței speciei umane. În octombrie, oamenii de știință au găsit o mulțime de urme plantare, la Engare Sero. Vechimea lor se situa între 5000 și 19000 de ani. Urmele plantare proveneau de la oameni care s-au deplasat în grupuri, în apropierea unui falnic vulcan.

În 1970, într-un alt site african, numit Laetoli, paleoantropologii au găsit cele mai vechi urme ale pașilor provenite de la Australopithecus afarensis, imprimate în urmă cu 3,6 milioane de ani. Urmele de la Laetoli constituie cele mai vechi dovezi de mers biped, provenite la un hominid. În decembrie 2016, oamenii de știință au găsit alte urme, tot în perimetrul Laetoli, adăugând în patrimoniul științei informații suplimentare despre trăsăturile lui Australopithecus afarensis și cu privire la obiceiurile de împerechere ale acestor hominizi timpurii. A reieșit că acești hominizi erau poligami.

2

Detectarea undelor gravitaționale formate prin contopirea a două găuri negre 

Undele gravitaționale sunt create de către unele dintre cele mai violente evenimente din Univers. În cazul de față, a avut loc fuziunea a două găuri negre prinse într-un dans mortal, executat în spirală. În ciuda originilor lor extreme, undele gravitaționale au ramas necunoscute multă vreme, întrucât efectele lor vizibile asupra Universului sunt discrete.

Cu ajutorul unor detectoare extrem de sensibile din Louisiana și Washington, oamenii de știință au reușit sa detecteze undele gravitaționale care au trecut prin zona Terrei, în luna februarie 2016. S-a mai detectat o a doua rundă de emisii de unde, câteva luni mai târziu. Undele gravitaționale pot constitui o nouă cale de a cunoaște obiecte care, altminteri, sunt greu de cercetat, cum ar fi enigmaticele găuri negre.

3

Proxima b, o posibilă planetă locuibilă, în apropierea Terrei

Speranțele noastre de a găsi semne de viață pe o altă planetă au devenit mai puternice în luna august 2016. Atunci, astronomii au găsit astfel de indicii pe o planetă care orbitează în jurul Proximei Centauri. Aflată la doar 4 ani lumină depărtare de sistemul nostru solar, Proxima Centauri i-a fascinat, deopotrivă, pe astronomi și scriitorii SF.

Proxima b, planeta nou descoperită orbitează suficient de aproape de steaua ei (o pitică roșie) pentru ca apa, dacă există, să se afle în stare lichidă pe suprafața sa. Va mai dura o vreme până când vom avea tehnologia pentru a sonda în mod corespunzător Proxima b și a identifica eventualele semne de viață, dar, chiar și așa, condițiile existente acolo le-au dat mari speranțe astrobiologilor.

7

Autor: Tomi Tohaneanu

Sursă: nationalgeographic.com


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii