Noutăți

Cel mai mare ştrand cu apă sărată din România se află la Praid

În 2014, pe locul unui fost ştrand părăsit, nu departe de Salina Praid din judeţul Harghita, s-a deschis cel mai mare ştrand cu apă sărată din România, cu o suprafaţă de aproximativ 5.200 de m pătraţi.

Zona de plajă are o suprafaţă de 2.478 de m pătraţi. Este amenajată de-a lungul bazinelor şi pe o terasă amplasată pe acoperişul clădirii care face parte din ansamblu. Au fost construite două bazine pentru copii, pornind de la 60 de cm adâncime, până la 90 de cm şi apoi până la adâncimea maximă de 1,20 m.

”Între bazinele destinate copiilor şi piscina mare, dotată cu un bar şi care are adâncimea de 1,60 metri – există o zonă de trecere de un metru, sub un pod, o zonă de interconectre a bazinelor. Este cel mai mare ansamblu de acest gen din Transilvania şi din România”, a declarat şeful Serviciului Turism de la Salina Praid, Ilie Colorian pentru mediafax.

p1010042
“Ştrandul din Praid “depăşeşte, din punct de vedere arhitectural, orice construcţie de gen ridicată până în prezent în România, iar calităţile terapeutice sunt de necontestat, apa din bazine fiind una dintre cele mai bogate în sare din ţară şi având o concentraţie de 220 de miligrame de clorură de sodiu pe litru” a declarat constructorul Ioan Petrea de la Izorep Târgu Mureş. (adevarul.ro)

Există apă caldă menajeră pentru duşuri, produsă de instalaţii solare. În clădirea din incinta ştrandului a fost construită o linie de autoservire, o bucătăria, un bar, o terasă-restaurant descoperită şi una acoperită. Toate acestea se află la etaj. La parter se află un magazin cu produsele salinei Praid, vestiare, duşuri, toalete, precum şi un punct de prim-ajutor, cu personal medical prezent permanent şi pregătit să acorde asistenţă celor care au nevoie.

Strand-Praid-Designist-10

strand

Salina Praid este o mină de sare gemă din România, situată în județul Harghita. Salina se află în bazinul muntilor Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid – Ocna de Jos – Ocna de Sus.

Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). Corpul de sare de la Praid are în plan orizontal o formă ușor elipsoidală, cu diametrele de 1,2 si 1,4 km, iar pe baza sondelor de explorare (S ACEX 401/1949 și S 110/1973) se apreciază că are o adâncime de 2,6 – 2,8 km, fiind în acest fel cel mai mare corp diapirogen de sare gemă din țară. (wikipedia)

praidMădălina Corina Diaconu

surse: mediafax.ro, adevarul.ro, wikipedia, timispress


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii